Studiu: Primăria Oradea stă prost, iar cea din Beiuş dezastruos cu transparenţa decizională

În cadrul unui program menit să urmărească aplicarea în administraţia publică a legii privind transparenţa decizională, numit Coaliţia 52, Academia de Advocacy a realizat, la nivel naţional, mai multe studii şi analize în acest domeniu, urmărind şi patru municipii din Bihor: Oradea, Beiuş, Marghita şi Salonta.

Consultare rară

Rezultatele studiilor, desfăşurate pe parcursul a 12 luni (februarie 2015 – ianuarie 2016), nu sunt prea bune în judeţul nostru. Acestea au fost centralizate în urma unor cereri de informaţii publice trimise lunar autorităţilor publice, prin care reprezentanţii Coaliţiei 52 solicitau să afle câte proiecte de acte normative au fost adoptate în luna respectivă, câte din acestea fuseseră supuse consultării, respectiv dezbaterii publice, câte opinii scrise în legătură cu acestea au fost primite, precum şi câte dintre hotărâri au fost modificate în urma acestora.

De asemenea, Coaliţia 52 a şi vrut să ştie câte dintre dezbaterile publice au fost organizate de autorităţi din proprie iniţiativă şi câte au fost solicitate de reprezentanţii societăţii civile. De precizat este faptul că reprezentanţii Coaliţiei 52 şi-au bazat analizele strict pe informaţiile primite sau nu în răspunsurile la aceste cereri, nefăcând alte cercetări suplimentare.

"În cele patru municipii, din răspunsurile conforme înregistrate în perioada monitorizată, s-au adoptat un număr total de 348 de acte normative, dintre care 77 au fost supuse procesului de consultare publică. Această imagine ne conduce la concluzia că prevederile legii transparenţei decizionale (52/2003) au fost aplicate doar în proporţie de 22,13% la nivelul judeţului Bihor, acesta intrând într-un con de umbră cu accente de opacitate", se precizează în raportul Academiei de Advocacy.

Beiuş, zero transparenţă

Specialiştii precizează, însă, faptul că procentul a fost scăzut mai ales din cauza municipiului Beiuş, ai cărui funcţionari au răspuns doar la o singură cerere de informaţii publice din cele 12 primite pe parcursul unui an. "Municipiul Beiuş nu a făcut niciun efort de a răspunde solicitărilor de informaţii publice, contribuind la scăderea drastică a indicelui de transparenţă din Bihor", se arată în document.

În singurul răspuns formulat reprezentanţilor Coaliţiei 52, în septembrie 2015, Primăria Beiuş spune că a adoptat trei acte normative, niciunul dintre ele nefiind supus dezbaterii publice. Drept urmare, în studiul Coaliţiei 52, Beiuşul a primit un indice de 0% de transparenţă decizională. În schimb, Primăria Marghita a primit un indice de 13,24% indice de transparenţă, cu 9 proiecte supuse dezbaterii publice din 68 emise în perioada monitorizată.

Dezbateri la Oradea

Potrivit analizei celor din Coaliţia 52, reprezentanţii Primăriei Oradea au răspuns la timp la 11 din cele 12 cereri de informaţii publice primite. Din datele pe care acestea le conţin, analiştii au acordat municipalităţii un indice de transparenţă de 18,11%, cu 46 de proiecte supuse consultării publice dintr-un total de 254 adoptate.

De asemenea, Primăria a organizat, din proprie iniţiativă, 12 dezbateri publice, câte una în fiecare lună, pe diverse proiecte, nefiind în schimb înregistrate cereri pentru organizarea altora din partea ONG-urilor şi societăţii civile. Totodată, în Oradea s-au înregistrat şi cele mai multe opinii scrise pe tema unor proiecte aflate în consultare, şi anume 16, nu toate însemnând, însă, automat şi modificarea acestora.

"Deşi Legea 52 nu prevede obligativitatea autorităţilor publice de a organiza din proprie iniţiativă dezbateri publice, este salutară iniţiativa de interacţiune cu societatea civilă a Primăriei Oradea, ca efort incipient în reformarea instituţiei pe principiile bunei guvernări", se arată în raportul Academiei Advocacy. În schimb, puţinele opinii scrise adunate în urma acestora "evidenţiază fie o promovare defectuoasă a organizării acestor evenimente, fie neîncrederea cetăţenilor în eficienţa acestui demers civic".

Transparenţă la Salonta

Raportul prezentat în Oradea de Fundaţia Ruhama, partener în Coaliţia 52, arată că cel mai bine la transparenţă decizională stă Primăria Salonta, aceasta primind un indice de 95,65% după ce - potrivit răspunsurilor trimise către analişti - "au supus consultării publice 22 dintr-un total de 23 de acte normative adoptate", pentru 18 dintre acestea organizându-se chiar şi dezbateri publice, toate la iniţiativa administraţiei locale. Într-adevăr, dezbaterile n-au fost prea fructuoase, căci în urma lor au fost adunate doar trei opinii scrise.

Pe de altă parte, din raportul Coaliţiei 52 pe Bihor reiese şi faptul că bihorenii şi ONG-urile locale "nu îşi văd rostul în interacţiunea cu autorităţile publice şi nu interacţionează în procesul de consultare publică". Drept dovadă, timp de un an, nicio asociaţie ori organizaţie nu a cerut vreo dezbatere publică pe proiectele de interes local.