Studiu: Testele rapide, imprecise. Doar 53% din cazurile Covid confirmate PCR au fost identificate şi prin teste antigen

MedLife a publicat, vineri, rezultatele unui studiu care arată că "testele rapide nu sunt un intrument fiabil de diagnostic sau triaj pentru persoanele asimtomatice. Aceste teste pot fi luate în calcul, ca o precauţie suplimentară, doar în cazul persoanelor simptomatice". 

"Conform studiului MedLife, doar 53% din totalul persoanelor diagnosticate pozitiv cu infecţia SARS-CoV-2 prin testele RT-PCR au fost detectate şi prin teste rapide", astfel că testele de tip RT-PCR, care se prelucrează în laboratoarele specializate, rămân cele relevante sau "gold standard", cum le spun reprezentanţii companiei. 

Falsă protecţie

Medicii MedLife arată că românii care recurg doar la teste rapide îşi asumă riscuri. Potrivit acestora, aceste teste au în continuare o sensibilitate scăzută (sub 60%) şi pot duce la un sentiment de falsă protecţie, implicit la răspândirea epidemiei, mai ales în rândul pacienţilor asimptomatici. 

În contextul valului 4 şi a unei rate ridicate de răspândire a virusului SARS-CoV-2, MedLife a derulat cea de-a doua etapă de studiu pentru evaluarea sensibilităţii testelor rapide, utilizând în paralel, pentru comparaţie, teste RT-PCR.

Prima etapă a fost realizată anul trecut pe un eşantion de 97 de persoane. Pe lângă eşantionul de anul trecut, în cea dea doua etapă, medicii MedLife au analizat un eşantion de alte 1002 persoane.

Ca metodologie s-au facut recoltări aleatorii la persoane venite pentru testare din proprie iniţiativă din Bucureşti, Timişoara, Ploieşti, Braşov şi Cluj Napoca, asimptomatici sau cu simptome uşoare, nespecifice. Pentru RT-PCR s-a recoltat exsudat orofaringian şi nazofaringian dintr-o nară, iar pentru detecţia de antigen s-a recoltat exsudat nazofaringian din cealaltă nară, au transmis reprezentanţii MedLife.

Doar încărcături virale mari

Astfel, conform studiului, doar 53% din totalul persoanelor confirmate pozitiv cu infecţia COVID-19 prin testele RT-PCR au fost confirmate şi prin testele rapide (28 dintr-un total de 53 de persoane). Toate rezultatele negative prin RT-PCR au fost negative şi la detecţia de antigen.

Echipa care a realizat studiul subliniază că o sensibilitate de 53% în condiţii reale de lucru se traduce prin lipsa identificării a 47 de purtători de SARS-CoV-2 din 100, care vor continua să răspândească virusul.

"Din media ciclurilor de amplificare rezultă faptul ca testul rapid identifică doar încărcături virale mari (în jurul ciclului 22), nedepistând acele încărcături virale mici ce pot fi găsite atât la începutul contaminării, cât şi la sfârsit, dar fără a putea face distincţia între cele două situaţii şi fără a exista un prag al ciclurilor de amplificare dincolo de care nu mai există contagiozitate", a declarat dr. Bogdan Dabu, medic primar medicină de laborator.

Imunizare... pe cale naturală

"În concluzie, testele rapide nu se pretează pentru diagnosticul infecţiei cu SARS-CoV-2, dar rămân un instrument bun de lucru pentru triajul în rândul persoanelor simptomatice", a adăugat Mihai Marcu, preşedinte & CEO MedLife Group.

Tot el a atras atenţia că concluziile studiului sunt "îngrijorătoare" pentru că în România peste 66% din testele raportate oficial sunt teste rapide. "Folosite pe scară largă, aceste teste duc la o falsă impresie de protecţie şi implicit la răspândirea epidemiei, mai ales în rândul persoanelor asimptomatice. Acest fenomen, coroborat cu o rată scăzută de testare la nivel naţional, ar conduce conform studiilor noastre la un număr real de cazuri între 5 şi 7 ori mai mare. Dacă vom continua în acest ritm, avem şanse mari să ne imunizăm, mai degrabă, pe cale naturală decât prin vaccinare, România având deja astăzi, în mod real, aproape 100.000 cazuri pe zi", afirmat Marcu.