România a cunoscut în istorie numeroase valuri de migraţie şi invazie străină, ceea ce a adus o serie de diferenţe în structura şi funcţia materialului genetic, între locuitori, în funcţie de zona în care s-au născut, se arată într-un studiu la care au participat peste 700 de români, din toate zonele ţării.
Studiul genetic realizat de cercetatori români şi publicat săptămâna aceasta în revista BioMed Central arată că există o repartiţie omogenă a majorităţii haplogrupurilor în provinciile române şi o "asociere clară" cu populaţiile europene, notând însă o similaritate genetică între grupurile din Ţara Românească, Moldova şi Dobrogea cu cele din Balcani, în timp ce populaţia din Transilvania este strâns legată de grupurile din Europa Centrală.
Altfel spus, s-a descoperit că în ADN-ul locuitorilor din zona Moldovei, Dobrogea, Muntenia există similitudini cu materialul genetic al Balcanilor, în timp ce transilvănenii ar fi, mai degrabă, descedenţi ai locuitorilor din spaţiul central-european.
"Aceste rezultate pot fi explicate prin tipologia teritoriului românesc, unde arcul carpatic a jucat un rol important în modelele migratiei", arată cercetătorii.
Un alt aspect relatat de studiu este acela că semnale ale liniilor materne asiatice au fost observate în toate provinciile istorice româneşti.
Cercetătorii au studiat 714 români din toate provinciile istorice - Ţara Românească, Dobrogea, Moldova şi Transilvania -, analizand structura genetică a ADN-ului mitocondrial.
Studiul este semnat de Relu Cocoş, Sorina Schipor, Montserrat Hervella, Petru Cianga, Roxana Popescu, Claudia Bănescu, Mihai Constantinescu, Alina Martinescu si Florina Raicu.