Decizia României de a găzdui pe teritoriul său rachete interceptoare de tip SM-3 va extinde sistemul de apărare antirachetă către sudul Europei. În plus, Statele Unite continuă negocierile cu alte ţări europene, cum este cazul Poloniei, scrie Mediafax.
"Care ar putea fi ţintele rachetelor interceptoare instalate în România? Coreea de Nord este prea departe. România este mai aproape de Iran decât Polonia sau Cehia, dar acest stat se află oricum la o distanţă prea mare. În plus, Turcia este membru al NATO şi are graniţă comună cu Iranul. De ce nu s-ar construi o bază de rachete acolo?", se întreabă siteul Pravda.ru, amintind şi afirmaţia categorică a preşedintelui României că sistemul vizează posibile ameninţări dinspre Iran şi nu Rusia.
Rusia este foarte aproape. Între România şi baza navală rusească de la Sevastopol sunt circa 500 de kilometri. Zonele sudice ale teritoriului Rusiei sunt şi ele aproape. Chiar dacă baza militară americană din România nu va reprezenta o ameninţare pentru Moscova, după cum a afirmat Traian Băsescu, Rusia nu este încântată de o asemenea învecinare.
Expertul militar rus Vladimir Dvorkin a afirmat că, în opinia sa, decizia SUA de a amplasa rachete antirachetă în România dovedeşte că Washingtonul nu este pregătit să coopereze cu Moscova în domeniul apărării antirachetă. Expertul susţine că includerea ţărilor est-europene în planul american de apărare antirachetă va adăuga nuanţe negative interacţiunii generale între Occident şi Rusia în domeniul securităţii.
Şi analistul militar rus Vladimir Ievseiev consideră că graba cu care Washingtonul vrea să amplaseze rachete în România, până în 2015, generează multe dubii. "În primul rând, nu este evident că Iranul are intenţia să lanseze rachete către Europa. Plecând de la această teză, este corect să tragem concluzia că nici necesitatea amplasării unui asemenea sistem în România nu este evidentă. În plus, este foarte greu să anticipăm acum care vor fi capacităţile Iranului în 2015", explică expertul.