În plină criză, cei mai mulţi dintre români n-ar avea niciun motiv de benchetuială. În ciuda protestelor, bugetarilor li s-a tăiat un sfert din lefuri, preţurile cresc, iar instituţiile publice sunt obligate să reducă 20% din cheltuieli inclusiv prin concedierea mai multor funcţionari.

Şi, totuşi, destule primării au hotărât să nu renunţe la chefuri, ca şi cum n-ar vrea să se despartă de anii de prosperitate. Primarii susţin că oamenii merită cu atât mai mult o distracţie şi, invocând tradiţia, alocă în acest scop sume cu care ar putea face lucruri mai acătării. Tot pentru concetăţenii lor.

Care criză?

De parcă i-ar râde crizei în nas, câteva comune bihorene au organizat şi anul acesta petreceri fastuoase, unele investind sume considerabile pentru două zile de chefuială.

Cronologic, cei care au dat tonul petrecerilor au fost edilii comunei Oşorhei, care sunt pe primul loc şi în topul cheltuielilor, cu 60.000 de lei alocaţi din bugetul local, plus alţi 30.000 adunaţi din sponsorizări. Printre invitaţii spectacolelor din zilele de 18, 19 şi 20 iunie s-au numărat Fly Project, DJ Rhyno&Silvia şi DJ Sava&Raluca, iar pentru tradiţionalişti au cântat Lucian Drăgan, Traian Ilea şi Zbiciu. Distracţia a fost pigmentată cu întreceri de prins purcei, de băut bere, precum şi cu un generos foc de artificii. Mai ceva ca-n vremurile bune...

Întrebat dacă nu s-a gândit să reducă din cheltuieli, primarul Ioan Pop zice că "fiecare îşi întinde mâna cât poate". "O dată pe an avem şi noi o sărbătoare, şi acum, că e criză, s-o reducem şi pe asta?!", se justifică cel dintâi gospodar al comunei.

Nelipsitul mititel

Locuitorii Paleului au petrecut în 26 şi 27 iunie cu artişti aduşi tocmai din Ungaria, nu doar cu cei autohtoni. Primarul Somogyi Ludovic susţine că a cheltuit din buget la fel ca anul trecut, vreo 20.000 de lei. "Am avut noroc cu sponsorii, care ne-au adus sonorizarea şi artificiile", se bucură el.

În aceeaşi duminică, au chefuit şi localnicii din Dobreşti, cu mai multe spectacole folclorice şi, fireşte, sfinţii mititei şi berea rece. "Nu e om care să n-aibă bani de doi mici şi-o bere", e convins primarul Nicolae Neag, care a făcut economii faţă de anul trecut, reducând finanţarea de la 60.000 la 25.000 de lei.

În primul weekend din iulie, ţăranii din Pomezeu s-au distrat la Zilele Comunei, unde copiii fruntaşi la învăţătură au fost premiaţi cu câte 150 de lei, iar atmosfera a fost asigurată de Văru' Săndel, vedeta Etno TV. Chiar şi cu sponsorizări, cheltuielile primăriei au fost de 35.000 de lei.

Acelaşi Săndel a cântat şi la Bunteşti, unde au fost serbări "de criză", la un cost de doar 10.000 de lei din buget. Din banii ăştia, edilul i-a făcut cetăţeni de onoare, cu mare tam-tam, pe chestorul Liviu Popa, şeful Direcţiei Generale Anticorupţie, şi pe Dorel Luca, şeful Inspectoratului Şcolar Bihor. "Avem şi noi nişte fii ai satului cu care să ne mândrim", şi-a argumentat gestul primarul Sorin Degău.

Petrecerile au continuat weekendul trecut cu zilele Sălardului. Aici, însă, deşi programul a fost plin, Primăria n-a alocat niciun leu din banii comunei...

Fie ce-o fi, noi chefuim...

Petrecerile câmpeneşti se ţin lanţ toată vara, chiar dacă unele cu buget redus. Următorii petrecăreţi vor fi locuitorii din Suplacu de Barcău, care în 24 şi 25 iulie vor avea parte de un chef ce va subţia bugetul local cu nu mai puţin de 50.000 de lei! Cu ajutorul sponsorilor, la Suplac vor cânta Anda Adam şi Puya, dar şi artişti de muzică populară. "Orice primărie care vrea să facă ceva pentru oameni, face!", e neclintit primarul Nicolae Tivadar. "Dacă e an de criză atunci să nu mai facem, sau ce?", se întreabă edilul, lăudându-se că Primăria a investit şi în proiecte serioase, precum asfaltarea drumurilor.

12 Bathory Geza.jpgÎn ultimul weekend al lunii august vor petrece sătenii din Borş. "Până când la sărbătoare vin 6-7.000 de oameni, o s-o facem", zice primarul Bathory Geza (foto), care se bazează pe sponsorizări, Primăria urmând să contribuie doar cu 10.000 de lei.

Chiar dacă va sărbători o singură zi, comuna Avram Iancu a alocat peste 30.000 de lei pentru petrecere. "N-avem bani de sărbătoare, dar populaţia a vrut-o", se justifică primarul Teodor Matica, dând vina pe consăteni.

Şi mai distractiv e că, în vreme ce alţii au decis ori plănuiesc să renunţe la petreceri, localnicii din Copăcel abia acum încep. Prima ediţie a Zilelor comunei va fi organizată în august, exclusiv cu ajutorul sponsorilor. "Consiliul Local e sărac lipit pământului", recunoaşte primarul Constantin Buda, care crede că oamenii merită, totuşi, o zi de relaxare.

Tot în august se vor serba şi comunele Cărpinet, Biharia, Husasău de Tinca, Sălacea, Mădăras, Curtuişeni şi Viişoara. Unele cu bani mulţi, altele cu mai puţini, dar chefuri tot vor fi. 

Criza bate tradiţia

În timp ce conducătorii mai multor comune se întreabă dacă merită să arunce bani pe petreceri, alţii le-au dat deja uitării. Chiar şi cele cu tradiţie în domeniu, cum e Olcea. "Nu vom face talcioc când n-avem bani de salarii", a hotărât primarul Flore Bocşe.

La Ţeţchea, unde anul trecut a cântat trupa Vama pentru un onorariu de 6.000 de euro, în 2010 va fi tăcere totală. "Suntem loviţi de criză, iar consilierii şi localnicii au decis să nu mai facem nimic anul ăsta", mărturiseşte primarul Florin Chirilă.

În Cetariu, edilul Vitalyos Barna spune că niciodată n-a dat bani publici pentru asemenea manifestări şi probabil anul acesta nu va organiza nimic. Are şi motive: "Nu e bine să aloc bani pentru zilele comunei când dau afară oameni din serviciu".

O problemă pe care colegii săi mai petrecăreţi încă nu şi-o pun, dar cu care s-ar putea să-i confrunte propriii consăteni, mai la iarnă. Şi-atunci, vorba fabulei cu greierele şi furnica, să cânte dac-or mai putea...


PE BANI PUŢINI
A fost chef

Anul trecut, 75 de comune din cele 92 ale Bihorului au făcut chefuri aniversare, fără să ţină cont de austeritate, unele plătind mii de euro doar pentru trupe precum Vama sau Akcent, ori pentru manelistul Nicolae Guţă.

Cheltuitoare au fost, însă, şi primăriile unor oraşe ca Marghita şi Ştei, mai ales că acestea au avut un oaspete de seamă, pe însuşi preşedintele Traian Băsescu, aflat atunci în plină campanie electorală.

În schimb, Primăria Oradea a strâns cureaua, cheltuind mai puţin de jumătate faţă de 2008 pentru trei săptămâni ale festivalului Toamna Orădeană: doar 310.000 de lei.