Alesul român se metamorfozează uimitor când ajunge pe funcţie. Cere votul invocând grija şi respectul pentru alegători, apoi realizează că el e genial, iar restul, cu puţine excepţii, sunt nişte proşti care nu merită băgaţi în seamă. Îndepărtarea politicianului de populaţie e încurajată şi de atitudinea de ghiocei a colaboratorilor, care, chiar dacă nu agreează un proiect, nu îi spun niciodată în faţă că poate o altă variantă ar fi mai bună.

Din păcate, aceste metehne sunt prezente şi în Oradea. Administraţia le ştie pe toate, locuitorii nu ştiu nimic. Lor trebuie să li se facă bine cu forţa, fără a fi întrebaţi. Zilele trecute, primarul Oradiei, un om ale cărui calităţi le cunosc şi recunosc, a luat-o halucinant pe arătură ironizând câteva sute de iubitori de animale participanţi la un miting. Politicianul a invocat voturile primite, ca şi cum ele ar fi o garanţie că orice decizie a sa e perfectă.

Orice om poate greşi, chiar şi votat în unanimitate, iar a-i considera duşmani pe cei ce vor dialog şi transparenţă în decizii e o atitudine nu doar imorală, ci şi păguboasă. Din păcate, pagubele le plăteşte alegătorul, nu alesul. Pe lângă lucruri bune (grija pentru aspectul civilizat, curăţenia mai bună, diverse proiecte de infrastructură), în Oradea s-au făcut în ultimii ani şi o grămadă de prostii costisitoare. Sume imense investite în proiecte făcute la repezeală: turbogiraţia pe încercate, giraţii amenajate şi apoi desfiinţate, giraţii între blocuri etc. Sunt greşeli cauzate de modul de lucru heirupist, fără studii şi proiecte temeinice. Idei "geniale", susurate de prieteni ai constructorilor sau de proiectanţi interesaţi. Iar la orizont se mai profilează un supertunel în Centrul Civic, care pare bătut în cuie, deşi ridică multe semne de întrebare.

Normal ar fi ca în orice chestiune de interes public să fie consultaţi specialişti, iar proiectele să se realizeze în baza unor concursuri naţionale şi internaţionale. Normal şi de bun-simţ ar fi ca înainte de toate în astfel de chestiuni să fie consultaţi în mod serios cetăţenii, măcar pentru faptul că aleşii sunt meşteri mari nu pe banii lor, ci pe banii alegătorilor.

Orlando Balaş
profesor