Nimeni nu mai ştie să spună cine a plantat prima grădină cu narcise în Podgoria, dar astăzi aproape că nu mai este localnic care să nu aibă în spatele casei zeci de mii de flori galbene ori albe.
Zona de dealuri cuprinsă între biserica ortodoxă din Podgoria şi limita satului vecin Fughiu este cunoscută printre localnici drept "tărâmul narciselor", datorită numeroaselor plantaţii. Şi o cunosc bine şi comercianţii de flori din toată ţara, care în fiecare primăvară vin şi îşi încarcă dubiţele cu narcise pe care apoi le vând la Iaşi, Bucureşti ori Constanţa.
De zeci de ani
Floare despre care se spune că a apărut pe mormântul tânărului Narcis din mitologia greacă, cel care a iubit doar imaginea lui reflectată în apă, narcisa este răspândită în toată Europa. Din bulbi îngropaţi în pământ, în fiecare primăvară răsar florile albe sau galbene, unele cu detalii portocalii, fiind cunoscute peste 30 de specii de narcise.
Puţini orădeni ştiu, însă, că oraşul lor este furnizor de narcise pentru toată România. De cel puţin trei generaţii, în cartierul Podgoria, localnicii cresc narcise care, în fiecare primăvară, oferă un peisaj unic. De cum începe soarele să încălzească pământul, zeci de mii de flori răsar pe costişe.
Majoritatea cultivatorilor de flori din Podgoria de astăzi au moştenit terenurile "îmbibate" cu bulbi de narcise. "Nu ştiu cine a adus primul narcisele aici. Bunica mea îmi povestea că şi ea a primit bulbii de la o vecină. Asta se întâmpla acum 70-80 de ani", spune Vas Anna-Maria (foto).
Între pomi
Pentru că pe dealuri este mai greu să cultivi legume, podgorenii de odinioară au plantat livezi de caişi, piersici ori cireşi, iar ca să folosească eficient pământul, au sădit bulbi de narcise între pomi, asigurându-şi o "roadă" şi primăvara, nu doar vara ori toamna.
Bulbii nu încurcă cu nimic dezvoltarea pomilor. "Nu ştiu cum au apărut aşa multe grădini cu narcise, probabil a fost o modă: cineva a plantat narcisele printre pomi, iar apoi vecinii au făcut la fel", crede femeia.
Cultivarea narciselor este şi o îndeletnicire destul de uşoară, pentru că, odată plantaţi, bulbii nu au nevoie de prea multă îngrijire. "Toamna nu trebuie scoşi, doar săpaţi", explică Anna-Maria.
Uşor de îngrijit
Afacerea cu flori este una pe termen lung. "Bulbii produc flori cam 25-30 de ani. Apoi trebuie înlocuiţi", explică un bărbat care, la fel, a moştenit o grădină de la părinţi. În fiecare toamnă pune îngrăşământ pe pământ, iar periodic înlocuieşte bulbii despre care ştie că au ajuns la "bătrâneţe". "Dacă vara este secetă, cum se întâmplă aproape în fiecare an, obligatoriu punem îngrăşământ, altfel bulbii vor fi prea mici".
Familia sa trăieşte exclusiv din florile şi fructele din Podgoria, având şi o tarabă în piaţa Decebal. Nu ştie, însă, ce se va alege cu grădina când el nu va mai fi în stare să o întreţină, pentru că cei doi copii ai săi au propriile profesii şi nici unul nu vrea să se facă grădinar...
O altă femeie, care cultivă narcise pe 20 de ari, terenuri moştenite, dar şi cumpărate, povesteşte că în tinereţe a lucrat la fabrici "în oraş", dar la pensie s-a retras, împreună cu soţul, la casa din Podgoria moştenită de la bunicii ei. "Mă mişc tot mai greu, mai ales pe deal, dar tot nu mă las", spune orădeanca.
Până la Constanţa
Grădinile cu narcise din Podgoria sunt ştiute de florarii din toată ţara. "Puţini orădeni ştiu ce facem noi aici, dar comercianţii ne cunosc", zice o tânără care lucrează cot la cot cu părinţii, într-o altă grădină moştenită. De teama controalelor autorităţilor, mulţi podgoreni preferă să nu-şi dea numele, dar povestesc cum zilnic leagă bucheţele cu narcise pe care le depozitează în spaţii reci, iar după-amiaza ori seara le mută în dubiţele comercianţilor de flori care opresc în faţa porţii.
Unii cumpărători vin de ani de zile şi au furnizorii lor tradiţionali. Alţii pur şi simplu îşi încearcă norocul, oprind la casele care au flori agăţate pe porţi, defel puţine. Un fir de narcisă se vinde anul acesta în Podgoria cu 20 de bani. "Vin cumpărători din Cluj, Bucureşti, Iaşi sau chiar Constanţa. Acolo e mai frig, nu s-au făcut florile încă, şi le duc de la noi, mai ales acum, că vin Floriile", zice Vas Anna-Maria.
În oraşele lor, comercianţii vând florile cel puţin de cinci ori mai scump. "Aşa e comerţul. Dar dacă oamenii vin şi cumpără un bucheţel direct de la noi, la poartă, tot cu 20 de bani iau firul", spune un grădinar. Un pont pentru orădenii preocupaţi de flori...