Bace Ioane şi nană Savetă sunt buni de plată! Începând din acest an statul pune bir inclusiv pe bănuţii pe care îi fac cu palmele crăpate de coasă, hârleţ sau rânitul la vaci.

Hotărât să extindă baza de impozitare, Guvernul îşi cere partea din câştigurile ţăranilor care lucrează peste două hectare de porumb ori cartofi sau care ţin în bătătură mai mult de două vaci. Pentru că nu doar animalele, ci şi bugetul statului trebuie să se îngraşe...

Impozite "din burtă"

Talpa ţării e călcată din nou. Începând cu 1 februarie, ţăranii care lucrează mai mult de 0,2 hectare de sere, 0,5 hectare de vie, peste două hectare de cereale, cartofi, sfeclă de zahăr ori floarea soarelui vor plăti impozit. Noul Cod Fiscal taxează orice venit cu care agricultorii şi-ar putea rotunji pensiile şi pune la plată sătenii care deţin mai mult de două vaci, şase porci de îngrăşat, zece oi sau o sută de găini.

Birurile puse în cârca ţăranilor au fost stabilite "burtologic" de fiscalişti atât de pricepuţi la agricutură încât impozitează câştiguri ipotetice, ce nu ţin seama că recolta depinde de ploile de peste an sau de productivitatea atât de variată a pământului. Pentru că una e să fii ţăran de Şoimi, unde rodesc doar ciulini, şi alta fermier de Cauaceu, unde porumbul creşte de nu se vede tractorul!

Buni de plată!

Impozitul de 16% prevăzut de Codul Fiscal se plăteşte raportat la norma de venit stabilită de legiuitor pentru fiecare activitate în parte. Spre exemplu, pentru fiecare hectar cultivat cu cereale, deţinut peste cele două hectare "netaxate", ţăranul va datora un impozit de 67,35 lei, hectarul de floarea soarelui se va taxa cu 68,7 lei, iar cel de sfeclă de zahăr cu 104,5 lei. Cultura de cartofi bate însă toate recordurile. În acest caz, fiscaliştii au stabilit o normă de venit de 3.488 lei pentru fiecare hectar peste cele două netaxate, impozitul la hectar ridicându-se astfel la 523 lei pe an.

Ţăranul va plăti impozit inclusiv pe Joiana. "Dacă omul are două vaci, nu plăteşte nimic. Dacă mai cumpără una, plăteşte impozit doar pe cea de-a treia. La o normă de venit de 453 lei pe vacă, asta înseamnă 72 lei pe an", spune Vasile Farc, purtătorul de cuvânt al Direcţiei Finanţelor Publice Bihor. Pentru a afla cât are de plătit într-un an de pe urma grajdului, ţăranul nu trebuie decât să înmulţească cu 72 lei numărul de vaci din bătătură pe care le ţine în plus peste cele două netaxabile.

Mai vedem...

Nană Floare poate lăsa, însă, deocamdată, calculele la o parte. Până la cele două termene de plată stabilite pentru 25 octombrie şi 15 decembrie se pot schimba multe. De exemplu, ar putea apărea normele de aplicare a Codului Fiscal, care în buna tradiţie românească să dea peste cap toate socotelile.

Normele vor trebui să lămurească, de pildă, dacă pe lângă cei 16% impozit pe profit ţăranii vor datora şi contribuţia de 5,5% pentru asigurările de sănătate. Pentru că atunci impozitul pe norma de venit ar sări la 21,5%. De asemenea, trebuie să stabilească dacă vor fi taxaţi şi taurii, nu doar vacile şi bivoliţele, dacă la "porcii de îngrăşat" se calculează şi cei pe care îi ţine omul să-i taie de Crăciun pentru consumul familiei, şi multe altele. Toate, neplăcute...

Munca în zadar

03 Carolina Gavrus.jpgŢăranii nu văd cu ochi buni impozitarea agriculturii. Carolina Gavruş (foto) din Chişirid ţine trei vaci, ca să mai facă un ban pe lângă pensia de agricultor de 350 lei. Banii vin însă mai mult din subvenţii decât din vânzarea de lapte. "În afară de viţei nu ai niciun câştig de pe urma lor, fiindcă laptele n-ai unde-l vinde". Femeia spune că lucrează în pierdere. "Plăteşti ciurdarul, plăteşti pământul de coasă, plăteşti transportul fânului, iarna dai banii pe abrac... Dacă tragi linie, munceşti şi nu rămâi cu nimic. Păi, atunci mai bine nu te mai chinui cu ele, că tot acolo eşti!", socoate ea.
De aceaşi părere e şi primarul de Avram Iancu, Liviu Matica. Proprietar a 30 de vaci şi 10 juninci, omul spune că iese mai mult în pagubă.

"Impozitul de 72 lei pe vacă n-ar fi mare dacă am avea venituri. Problema este că opt luni din an, când animalele nu ies la păşune, avem cheltuieli mari cu hrana, în vreme ce preţul laptelui e foarte mic. Procesatorii iau de la noi litrul cu 1 leu, îl storc de smântână şi-l revând apoi cu 2,5 lei. Noi cu munca, ei cu câştigul!". Matica este de părere că, odată cu introducerea impozitării, ţăranii vor scăpa de vaci sau le vor împărţi în familie, ca să rămână în acte doar cu cele două netaxate. La fel se va întâmpla şi cu pământurile...

Sărăcie pentru cei săraci

Singurii afectaţi de impozitarea agriculturii vor fi ţăranii de rând. "Cea mai afectată va fi băbuţa care îşi dă pensia pe seminţe, îngrăşământ, lucrări agricole, şi va avea acum de plătit şi impozit. Noi oricum plăteam impozit pe firmă", spune Peter Dorner, un fermier care lucrează 1.000 de hectare în zona Palota. Impozitarea veniturilor agricole va afecta fermierii doar indirect. "Mă aştept ca proprietarii de terenuri să ceară mărirea arendei, ca să-şi acopere impozitul, sau să le lase nelucrate", spune Dorner.

03 Dan Octavian.jpgImpozitarea veniturilor agricole îi va lovi cel mai rău pe agricultorii săraci. "Primul lovit va fi ţăranul de rând, care se chiuie să treacă de la agricultura de subzistenţă la mica agricultură generatoare de profit", explică Dan Octavian (foto), consultant în afaceri pentru mai multe ferme din România şi Ungaria. Iar profit vor face numai cei bogaţi...

La mila speculanţilor

Dan Octavian crede că pragul de impozitare a fost stabilit mult prea jos pentru ca micul agricultor să poată ieşi în câştig, aşa că va avea de ales între a împărţi terenurile copiilor şi a le vinde samsarilor. "În câţiva ani vor apărea marile exploataţii agricole ale multinaţionalelor, care şi-au luat terenuri în România pe bani de nimic. În 2001, hectarul se vindea cu 100 euro, iar în 2012 preţul a ajuns la 1.000 euro. Or, în UE un hectar costă între 20.000 şi 30.000 euro".

Având în vedere preţul redus al terenurilor, consultantul se aşteaptă ca, în contextul impozitării veniturilor agricole, acestea să devină atractive pentru intermediari dispuşi să le cumpere de la ţărani, să le adune în parcele compacte şi în final să le revândă multinaţionalelor. Vreme au destulă. Cum nu cultivă nimic pe acele parcele, nu vor avea nici de plătit impozite. Iar investiţia se va întoarce înzecit.

Pentru că în agricultura românească intermediarul se alege cu profitul, iar ţăranul cu munca. Conform proverbului că la omul sărac nici boii nu trag...


"Acum pierd cam 10.000 lei pe lună. De când e lumea vacile ieşeau la păşunat primăvara devreme şi rămâneau la grajd toamna târziu. De câţiva ani nu le mai pot ţine afară decât trei, maxim patru luni. La 1 iulie e totul uscat şi nu mai au unde paşte"

Liviu Matica


MAREA JECMĂNEALĂ
Pentru impozite, subvenţia înapoi!

03 Florian Pavel.jpgPentru a stimula încasarea impozitelor pe veniturile agricole, Daniel Chiţoiu, ministrul Finanţelor, a propus ca plata acestora să se facă la sfârşitul anului, după ce ţăranii îşi vând recolta sau încasează subvenţiile pe hectarul de teren sau pe cap de animal. Dacă va fi an prost şi ies în pierdere cu recolta, ţăranii vor renunţa la parte din subvenţia plătită de UE pentru a-şi plăti impozitele.

Varianta înfiinţării unor ghieşee de plată pe lângă Agenţiile de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură din judeţe, propusă de Minister, e însă nerealistă. "La noi, la APIA, doar se depun cererile şi se verifică documentele. Plata subvenţiilor se face de la nivel central direct în contul fermierului", spune Florian Pavel (foto), şeful APIA Bihor.

Anul trecut, la nivelul judeţului s-au acordat subvenţii pentru o suprafaţă de 328.810 hectare, dintr-o suprafaţă agricolă totală de 499.000 hectare.