Dezinformarea a devenit nu doar o amenințare la adresa democrației, ci și un risc strategic pentru investitori, afaceri și securitate societală. Nu este vorba despre simple greșeli de informare, ci despre operațiuni coordonate care manipulează masiv și a ajuns chiar să influențeze alegeri.
Nicolae Țibrigan, expert DFT și cercetător la Academia Română, explică, într-un interviu pentru Puterea Financiară, publicat de PressHub, de ce dezinformarea este mai mult decât o simplă minciună sau o greșeală.
„Este o acțiune deliberată, concepută cu scopul de a induce în eroare, de a influența percepții și de a modela comportamentele publicului într-un mod convenabil celor care o lansează. Spre deosebire de o eroare de informare – care poate fi corectată odată ce este sesizată – dezinformarea este planificată, rafinată și distribuită strategic pentru a produce confuzie, polarizare sau neîncredere.
Fake news-urile sunt o formă concretă și vizibilă a acestei dezinformări: texte, videoclipuri sau imagini care imită formatul jurnalistic autentic, dar conțin informații complet fabricate sau scoase din context. Ele pot fi create atât pentru a obține profit – prin trafic și reclame – cât și pentru a susține agende politice, ideologice sau geopolitice. De pildă, în Republica Moldova, în perioada alegerilor din 2023 și 2024, peste 35% din conținutul viralizat pe Facebook și Telegram pe teme politice a fost identificat ca fiind dezinformator, potrivit Centrului de Investigații Jurnalistice (CIJ) din Chișinău”, afirmă acesta.
Aflați AICI mai multe despre tehnologia din spatele fabricilor de fake news.