Conducerea PNL a decis să înceapă demersurile pentru recuperarea datoriilor acumulate în urma campaniilor electorale și, totodată, le-a dat un ultimatum de 10 zile liberalilor care au contestat în instanță deciziile partidului.
Luni, Ilie Bolojan a explicat că parlamentarii care refuză să-și retragă procesele nu vor mai putea face parte din grupurile PNL, în timp ce persoanelor responsabile de contracte încheiate cu încălcarea statutului li s-ar putea cere să achite datoriile.
Deciziile au stârnit controverse: Alina Gorghiu îl acuză pe Bolojan de „șantaj”, iar în privința banilor, presa centrală a relatat, pe surse, că printre cei vizați s-ar afla Nicolae Ciucă și Lucian Bode.
Ultimatum pentru contestatari
Biroul Politic Național al PNL, reunit duminică seara, a adoptat mai multe decizii privind reorganizarea și funcționarea partidului, inclusiv măsuri împotriva liberalilor care au contestat în instanță hotărârile conducerii.
Potrivit deputatului Robert Sighiartău, care a prezentat luni, pe Facebook, hotărârile adoptate, contestatarii au primit un termen de 10 zile pentru a renunța la procese. „Cei care au încălcat deciziile partidului și au apelat la instanță pentru a bloca activitatea PNL au la dispoziție 10 zile pentru a-și retrage contestațiile și a-și clarifica drumul politic”, a transmis Sighiartău.
Luni după-amiază, după întâlniri cu grupurile parlamentare ale PNL, președintele partidului, Ilie Bolojan, a explicat că măsura urmărește asigurarea disciplinei de vot și respectarea deciziilor politice ale formațiunii.
Liderul liberal a susținut că un partid trebuie să poată stabili o poziție comună în probleme importante, iar membrii grupurilor parlamentare trebuie să o respecte. „Cei care contestă acest drept principial de a face recomandări privind votul într-o problemă sau alta, care, v-am spus, este o problemă fundamentală, au două posibilități: să retragă aceste procese sau mandatul care s-a dat conducerii acestor grupuri parlamentare este să nu mai facă parte din aceste grupuri”, a declarat Bolojan.
„E o chestiune de claritate, de decență și de normalitate. Cât timp ești într-un grup politic și acel grup decide un anumit tip de vot, mi se pare de bun-simț să-ți respecți colegii și grupul. Dacă nu, poți să faci politică în altă parte, dar nu în interiorul acestui grup”, a adăugat el.
PNL vs. PNL
Conflictul dintre conducerea PNL și contestatarii săi datează din vara acestui an. Printre liberalii care au atacat în instanță hotărârile Congresului Extraordinar din 21 iunie se numără Alina Gorghiu, Lucian Bode, Adrian Veștea, Hubert Thuma, Monica Anisie, Sorin Cîmpeanu, Nicoleta Pauliuc și Ionuț Stroe, potrivit Agerpres.
Contestatarii au obținut în instanță suspendarea provizorie a unor hotărâri ale congresului, inclusiv a celor privind alegerea noii conduceri și modificarea statutului. Hotărârile de suspendare au fost confirmate definitiv de Curtea de Apel București în august, fără ca aceasta să însemne și anularea pe fond a deciziilor contestate, după cum relata HotNews.ro.
Gorghiu: „Nu mă voi lăsa șantajată”
Una dintre primele reacții la ultimatum a venit din partea fostei președinte a PNL, Alina Gorghiu, care a publicat luni un mesaj video pe Facebook, în care a criticat dur decizia conducerii. „Am înțeles pe propria piele ce înseamnă să fii pusă sub presiune să renunți la justiție, să ți se ceară să alegi între apărarea drepturilor tale și apartenența la grupul parlamentar al partidului în care ai muncit 27 de ani. Și da, mă consider victima unui șantaj și o spun de la început: nu voi ceda”, a declarat aceasta.
Gorghiu consideră că ultimatumul încalcă dreptul constituțional de acces la justiție și i-a cerut lui Bolojan să revină asupra măsurii. „Îi solicit public lui Bolojan să reanalizeze această decizie ilegală, să se consulte cu specialiștii și să renunțe la acest șantaj în interiorul PNL”, a afirmat liberala.
Ea a precizat că nu intenționează să renunțe la acțiunile sale în instanță, indiferent de consecințele politice. „Nu mi-e frică de Ilie Bolojan sau de Dan Motreanu și nici de cei care cred că funcția de partid le permite să mă reducă pe mine sau pe colegii mei la tăcere”, a mai spus ea, adăugând că își va apăra drepturile în justiție până la capăt.
La rândul ei, senatoarea PNL Nicoleta Pauliuc i-a transmis lui Bolojan, într-un videoclip publicat luni seara pe Facebook, că nu se lasă intimidată. „Am învins cancerul, așa că va trebui să mă iertați dacă amenințările dumneavoastră nu mă impresionează. Iar acum veniți cu un ultimatum de 10 zile: ori ne retragem acțiunile din instanță, ori ne dați afară din grupurile parlamentare. Un astfel de gest nu e doar autoritar, e mărunt și meschin”, a declarat aceasta.
PNL vrea să recupereze datoriile din campaniile electorale
Un alt subiect care a provocat tensiuni în partid îl reprezintă datoriile acumulate în anii trecuți. Potrivit comunicatului oficial transmis duminică seara de PNL, Biroul Politic Național a aprobat în unanimitate inițierea procedurilor de recuperare a sumelor aferente facturilor neachitate sau contractelor încheiate fără respectarea prevederilor statutare.
Luni, întrebat de jurnaliști despre situația financiară a formațiunii, Ilie Bolojan a confirmat că există restanțe atât din campania pentru alegerile locale din 2020, în cazul a patru filiale, cât și din campaniile din 2024. „PNL are datorii rămase atât din alegerile locale din 2020, de la patru filiale, cât și din 2024, pe care trebuie să le eșaloneze, să le achite”, a explicat acesta.
Liderul liberal nu a indicat valoarea totală a datoriilor și nici persoanele de la care partidul intenționează să recupereze bani.
Întrebat de un jurnalist Recorder cât din datoriile de 22 de milioane de euro, sumă invocată în întrebare, a fost cheltuit pentru contracte cu televiziunile, Bolojan nu a oferit un răspuns concret. El a promis însă că partidul va face publice informațiile privind cheltuielile, inclusiv pe cele din donații și din fonduri publice. În ceea ce privește cuantumul datoriilor, Bolojan a explicat că nu poate comunica deocamdată sume, deoarece acestea depind inclusiv de penalități și de negocierile cu creditorii.
Contracte semnate fără aprobarea conducerii
Președintele PNL a detaliat însă mecanismul prin care unele filiale ar fi acumulat datorii pe care ulterior le-au transferat în sarcina organizației centrale. Potrivit acestuia, au existat cazuri în care filiale județene au încheiat contracte peste limita valorică permisă de statut, fără acordul structurii naționale competente. Facturile neachitate au generat ulterior litigii și penalități aprobate de instanțe. „Este anormal să nu achiți aceste datorii, dacă tot le-ai creat, și să le muți pe structura centrală a partidului”, a afirmat Bolojan.
„Mi se pare normal să ne îndreptăm împotriva celor care sunt responsabili, pe de o parte, de încălcarea prevederilor statutare și de neachitarea acestor contracte, dacă nu vor găsi o soluție cu creditorul pentru a le eșalona”, a adăugat el.
Bolojan a precizat că, în unele contracte, penalitățile pot ajunge să fie de câteva ori mai mari decât datoria inițială.
Explicații suplimentare a oferit luni și liderul senatorilor PNL, Daniel Fenechiu. Potrivit Agerpres, acesta a arătat că, în baza statutului partidului din 2017, contractele mai mari de 10.000 de lei încheiate de organizațiile județene necesitau contrasemnarea secretarului general și aprobarea conducerii centrale. În cazul celor patru filiale cu datorii din 2020, aceste aprobări nu ar fi existat, susține Fenechiu, ceea ce ar permite partidului să solicite recuperarea prejudiciilor de la persoanele care au semnat contractele.
Liderul senatorilor liberali a mai declarat că există un audit și că persoanelor considerate responsabile li se va oferi posibilitatea să contribuie la rezolvarea situației înaintea unor eventuale acțiuni în instanță.
Nicolae Ciucă și Lucian Bode, printre vizați?
În paralel, mai multe publicații centrale au relatat, citând surse politice, că demersurile pentru recuperarea banilor i-ar putea viza inclusiv pe foștii conducători ai PNL. Potrivit TVR Info și Digi24, printre numele vehiculate se numără fostul președinte al partidului, Nicolae Ciucă, și fostul secretar general Lucian Bode, în contextul contractelor încheiate în perioada campaniilor electorale din 2024.
Digi24 a relatat că unele datorii ar avea legătură inclusiv cu promovarea cărții autobiografice a lui Nicolae Ciucă, „Un ostaș în slujba țării”. Tot pe surse, publicația a scris că filialele Giurgiu, Ilfov și Călărași ar putea pierde dreptul de vot în conducerea PNL dacă nu își rezolvă situația financiară.
Informațiile privind persoanele care ar urma să fie acționate în instanță nu au fost însă confirmate oficial de conducerea partidului.
Dimpotrivă, întrebat luni dacă decizia îi privește pe Nicolae Ciucă, Lucian Bode sau Rareș Bogdan, președintele Senatului, liberalul Mircea Abrudean, a declarat că nu s-a discutat punctual despre persoane. „Nu este o decizie îndreptată împotriva unor persoane sau un reglaj de conturi, așa cum poate fi perceput”, a declarat Abrudean, citat de Agerpres.
În discuțiile despre situația financiară a partidului se înscrie și o obligație stabilită definitiv de instanță în luna octombrie. PNL trebuie să restituie Autorității Electorale Permanente aproximativ 14,1 milioane de lei, reprezentând fonduri publice rambursate pentru campania prezidențială din 2024.