Termo-reanimarea: Ce presupune planul de reorganizare a Electrocentrale, aprobat de consilierii locali

La aproape un an de la intrarea în insolvenţă, Electocentrale Oradea are un plan de reorganizare care, cel puţin la prima vedere, poate fi considerat avantajos pentru oraş.

Adus din Brăila să gândească un proiect pentru supravieţuirea vechiului CET, care acumulase datorii de peste 320 milioane lei, administratorul special Stănel Necula a primit, joia trecută, acordul Consiliului Local pentru o variantă ce face uitate nu mai puţin de 87% din datorii. Pentru a fi pus în practică, planul mai are nevoie doar de girul creditorilor, iar cum majoritatea acestora e formată din instituţii şi societăţi care nu au interesul ca societatea să falimenteze, ea ar putea fi salvată.

Reorganizare în 3 ani

Aleşii orădenilor au aprobat pe 21 august, într-o şedinţă extraordinară, cu 16 voturi pentru şi 5 abţineri - ale UDMR - planul de reorganizare al Electrocentrale Oradea, societate aflată în insolvenţă din vara anului trecut. Documentul a fost elaborat de administratorul special Stănel Necula, asistat de administratorul judiciar, Casa de Insolvenţă Transilvania, şi a fost depus, o zi mai târziu, la Tribunalul Bihor, urmând ca în termen de 20 de zile masa credală, adică instituţiile şi societăţile cărora CET-ul le datorează bani, să îl aprobe sau să îl respingă.

Planul a fost elaborat pentru o perioadă de 3 ani şi, dacă va fi aprobat şi de instanţă, va fi pus în practică din luna noiembrie. Având ca obiectiv "acoperirea pasivului debitorului în insolvenţă", adică stingerea datoriilor, planul propune reorganizarea societăţii şi asigurarea pentru creditorii Electrocentrale a unui "nivel de recuperare a creanţelor mai mare decât în cazul în care societatea ar intra în faliment".

Dator vândut

La ora actuală, Electrocentrale are datorii de 323,807 milioane lei, din care, potrivit planului, va plăti doar 41,625 milioane lei. Instituţiile şi firmele cărora vechiul CET le este dator sunt împărţite, conform legii, în cinci categorii. Din prima categorie, care are creanţe garantate, face parte Banca Transilvania, care a creditat societatea cu 25 milioane lei, şi ANAF, care are de recuperat 3 milioane lei. Potrivit planului, creanţele garantate vor fi plătite integral în 3 ani. Tot integral, dar în 30 de zile de la validarea planului, vor fi plătite şi datoriile către angajaţi, adică creanţele salariale, care se ridică la 577.000 lei.

A treia categorie este cea a creanţelor bugetare, instituţiile înscrise aici urmând să-şi primească doar o parte din bani. Mai exact, bugetul de stat ar recupera 11 din 100 milioane lei, Primăria - 1,5 milioane din 14 milioane, Administraţia Fondului de Mediu - 230.000 lei din 2,1 milioane, ABA Crişuri - 49.000 lei din 452.000, Autoritatea Naţională de Reglementare în domeniul Energiei - 14.000 lei din 126.000. De asemenea, Penitenciarul Oradea ar primi 4.000 lei din cei 30.000 datoraţi de CET, Centrul Şcolar de Educaţie Incluzivă Oradea şi Spitalul Judeţean câte 2.500 din 23.000 lei, respectiv din 20.000 lei şi, în fine, Biroul Român de Metrologie Legală - 1.200 lei din 7.000 lei.

3 din 5

Marii perdanţi ai planului sunt aşa-numiţii creditori chirografari, adică cei care nu au o "garanţie reală" asupra bunurilor societăţii care le este datoare. Deşi, potrivit legii, aceştia au fost împărţiţi în două categorii, fiind separaţi cei "indispensabili" de ceilalţi, în realitate, dacă planul va fi aprobat de instanţă, niciuna dintre societăţi nu va primi niciun leu de la Electrocentrale.

Astfel, ar rămâne fără bani Complexul Energetic Oltenia, faţă de care CET are datorii de 76 milioane lei, Maestro Trading Oradea şi Unicom Tranzit Voluntari (jud. Ilfov), cărora trebuia să le dea câte 44 milioane lei, urmate apoi, cu sume mai mici de Transgex (1,5 milioane), Compania de Apă Oradea (1,3 milioane), Socet Bucureşti (1 milion), Energomontaj Bucureşti (aproape 900.000 lei) şi alte zeci de firme.

"Important este să obţinem votul a trei din cele cinci categorii de creditori pentru ca planul să fie aprobat", recunoaşte Stănel Necula (foto). "Unele firme cu care avem contracte cred că ar fi mulţumite şi doar cu faptul că ne continuăm activitatea, pentru că am continua relaţiile comerciale". Şi, cel puţin în teorie, proiectul său mulţumeşte trei categorii de creanţe: garantate, salariale şi bugetare.

Banii necesari plăţilor ar urma să fie obţinuţi, potrivit planului, în urma unei "restructurări operaţionale" a activităţii, fără concedieri, prin negocierea preţului cărbunelui cumpărat, precum şi prin valorificarea unor "active excedentare", adică vânzarea unor bunuri în valoare de circa 4 milioane lei pe care societatea oricum nu le foloseşte. De asemenea, din creanţele pe care Electrocentrale le avea, la rându-i, de recuperat la momentul intrării în insolvenţă, ar putea primi peste 5,4 milioane lei.

Prin absorbţie?

Planul prevede şi o alternativă la reorganizarea clasică, alternativă pe care de fapt Necula o vede cea optimă. Potrivit acesteia, Electrocentrale ar fi "absorbită" de Termoficare Oradea, societate înfiinţată de Consiliul Local în iunie 2013 tocmai pentru a prelua activităţile de transport şi distribuţie ale vechiului CET, care îşi pierduse licenţa pe aceste domenii. În această ipoteză, Termoficare ar prelua toate activităţile şi bunurile Electrocentrale, care ar urma să fie radiată din Registrul Comerţului. Noua societate nu s-ar mai afla în insolvenţă şi ar plăti doar datoriile asumate în planul de reorganizare, mai exact circa 41 milioane lei.

Necula susţine că, în această variantă, firmele cu care Electrocentrale are acum contracte s-ar simţi mai în siguranţă lucrând cu o societate "curată". În plus, nu ar mai exista riscul ca unul dintre creditorii care vor primi bani să ceară falimentul, în cazul în care nu îi încasează la timp. "Fuziunea înseamnă inclusiv posibilitatea dezvoltării unor noi linii de business. Intrând în zona de firmă sănătoasă, această entitate ar deveni eligibilă inclusiv din punct de vedere al finanţării din fonduri europene, nerambursabile", mai spune Necula. Varianta fuziunii va trebui suspusă, distinct, aprobării Consiliul Local.

Gaz pe foc

Modul de reorganizare a CET va fi influenţat decisiv şi de alţi doi factori. În primul rând, planul a fost conceput în contextul în care, în următorii 3 ani, Electrocentrale, cu cazanele şi capacitatea actuală, ar produce energie termică pentru Oradea şi Sînmartin, la fel ca până acum. Totuşi, municipalitatea a semnat recent un contract de 77 milioane euro pentru o nouă centrală, pe gaz, cu termen de execuţie finalul anului 2015.

Cele două chestiuni nu trebuie neapărat legate între ele, spune Necula. "Pentru noua sursă abia s-a semnat contractul. Când ea va fi gata, municipalitatea va decide cărui operator i-o va încredinţa", spune administratorul special al CET, precizând că, oricum, un cazan şi o turbină din actuala centrală vor fi păstrate, alături de noua centrală pe gaz, ca "rezervă". De asemenea, şi după punerea în funcţiune a centralei pe gaz, cărbunele ar putea fi transformat în vechile cazane, printr-o tehnologie complexă, în gaz sintetic, care ar putea fi folosit drept combustibil. Altfel spus, actuala societate şi-ar putea continua activitatea şi pe viitor.

Ameninţarea amenzii

Pe de altă parte, Electrocentrale e ameninţată cu amenda de 33 milioane euro primită în această primăvară de la Administraţia Fondului de Mediu pe motiv că certificatele de CO2 achiziţionate pentru a avea dreptul să polueze nu au fost depuse la timp în registrul european. În planul de reorganizare se arată că, dacă sancţiunea, contestată în instanţă, nu va fi anulată, ea "va urma acelaşi tratament" precum al celorlalte datorii. Ceea ce, însă, ar schimba radical situaţia, deoarece AFM s-ar alătura masei credale.

"În acest caz, s-ar putea să constatăm că modificarea planului de plăţi să nu le convină celorlalte categorii de creditori", spune Necula, evitând să spună pe şleau că aceştia ar putea cere şi obţine, totuşi, falimentul Electrocentrale. Iar varianta fuziunii cu Termoficare, într-o asemenea situaţie, nici n-ar mai intra în discuţie. "Nu pot să fac previziuni. Sunt doi de "dacă" la mijloc". În consecinţă, soarta CET e departe de a fi decisă. Ceea ce păstrează fiori reci pe spinările orădenilor...

Dacă reorganizarea Electrocentrale lasă creditorii chirografari - adică furnizorii - cu buzele umflate, aceştia ar fi mai avantajaţi de varianta falimentării societăţii. Motivul? Potrivit legii, în acest caz şi-ar putea recupera TVA-ul de 24% plătit statului pentru mărfurile şi serviciile furnizate CET-ului. Pe de altă parte, în varianta reorganizării, Electrocentrale ar continua relaţia comercială cu aşa-numiţii furnizori indispensabili. "Pentru principalii parteneri, reorganizarea înseamnă continuarea relaţiilor comerciale cu societatea debitoare şi cu un rulaj estimat pe următorii 3 ani de circa 200 milioane lei cu Maestro Trading, respectiv 45 milioane lei cu Unicom Tranzit", arată documentul, care le momeşte pe victime cu avantajul că vor avea cui să vândă şi pentru cine să transporte pe viitor cărbunele.