Comisia Europeană a constatat că TikTok încalcă regulile europene pentru platformele online din cauza modului în care este proiectată aplicația, astfel încât să îi țină pe utilizatori cât mai mult timp în platformă și să favorizeze comportamentele adictive.
Potrivit concluziilor unei anchete a Comisiei publicate vineri, mecanisme precum derularea infinită a clipurilor, redarea automată a conținutului, notificările push și sistemul de recomandare extrem de personalizat pot afecta bunăstarea fizică și mentală a utilizatorilor, în special a minorilor și a adulților vulnerabili.
Comisia susține că TikTok nu a evaluat adecvat riscurile acestor mecanisme. Prin „recompensarea” constantă cu conținut nou, platforma poate împinge utilizatorii într-un „mod de pilot automat”, ceea ce ar putea duce la comportamente compulsive și la scăderea autocontrolului, arată autoritățile europene, care invocă cercetări științifice analizate în cadrul anchetei.
În același dosar, Comisia investighează și așa-numitul „rabbit hole effect” (n.r. „efectul de gaură de iepure”), adică situația în care algoritmii pot direcționa utilizatorii, pas cu pas, către tot mai mult conținut similar, îngustând treptat tipul de materiale la care ajung și făcând mai dificilă oprirea sau ieșirea din flux - un risc considerat relevant mai ales în cazul minorilor.
De asemenea, în evaluările sale, TikTok ar fi ignorat indicatori importanți ai utilizării compulsive, precum timpul petrecut de minori pe aplicație în timpul nopții, frecvența cu care utilizatorii deschid platforma și alți indicatori relevanți.
„Dependența de rețelele sociale poate avea efecte negative asupra minților în curs de dezvoltare ale copiilor și adolescenților. Regulile UE responsabilizează platformele pentru efectele pe care le pot avea asupra utilizatorilor”, a transmis Henna Virkkunen, vicepreședintă executivă a Comisiei Europene pentru suveranitate tehnologică, securitate și democrație.
Instrumente considerate ineficiente
În privința măsurilor de protecție, Comisia spune că instrumentele actuale de gestionare a timpului petrecut în aplicație și controalele parentale nu reduc eficient riscurile, pentru că sunt ușor de ignorat ori necesită timp și competențe suplimentare din partea părinților.
În consecință, autoritățile europene consideră că TikTok ar trebui să modifice chiar proiectarea de bază a platformei, inclusiv prin limitarea derulării infinite, introducerea unor pauze reale de utilizare (inclusiv pe timpul nopții) și ajustarea modului în care funcționează sistemul de recomandare.
Constatările sunt preliminare și nu reprezintă o decizie finală. TikTok poate consulta documentele din dosar și poate răspunde în scris acuzațiilor, iar în paralel va fi consultat Consiliul European pentru Servicii Digitale. Dacă poziția Comisiei va fi confirmată, compania riscă o decizie de neconformitate și amenzi care pot ajunge până la 6% din cifra de afaceri anuală globală.
Acuzațiile SUA
Pe de altă parte, Comisia pentru Justiție a Camerei Reprezentanților din SUA a publicat recent un raport preliminar în care susține că Comisia Europeană ar fi derulat, timp de peste un deceniu, o strategie de presiune asupra marilor platforme online pentru a le determina să își schimbe regulile de moderare a conținutului nu doar în Europa, ci la nivel global.
Potrivit Europa Liberă România, raportul mai afirmă că această influență ar avea efecte inclusiv asupra libertății de exprimare din SUA, pentru că deciziile luate de platforme sub presiunea regulilor europene ar ajunge să afecteze și ce pot posta utilizatorii americani.
În raport, Regulamentul UE privind serviciile digitale (Digital Services Act) este prezentat drept „punctul culminant” al acestui demers, fiind descris ca instrumentul prin care Bruxelles-ul ar fi consolidat capacitatea de a impune standarde ce pot ajunge să fie aplicate și în afara Uniunii Europene.
Regulamentul european privind serviciile digitale (DSA) stabilește reguli mai stricte pentru marile servicii online, astfel încât internetul să fie mai sigur și mai transparent în UE. Se aplică rețelelor sociale, magazinelor de aplicații, piețelor online și motoarelor de căutare, obligându-le să combată conținutul ilegal, să fie mai transparente în privința reclamelor și a algoritmilor, să limiteze anumite forme de publicitate țintită, inclusiv pe bază de religie, rasă sau opinii politice, și să ofere protecție sporită minorilor.