CET-ul e una din cele mai mari surse de poluare în Oradea, alături de traficul rutier. Instalaţiile vechi de mai bine de 40 de ani s-au uzat, motiv pentru care municipalitatea va şi demara un proces de modernizare fără precedent. Însă, până când centrala nouă va fi gata, orădenii şi locuitorii din jurul oraşului resimt din plin efectele poluării.
Dincolo de fumul dens pe care coşul centralei îl ridică în aer, vântul poartă deasupra oraşului şi resturile de cenuşă şi zgură stocate în depozitul Electrocentrale din Santăul Mic, comuna Borş. Haldele de zgură ar trebui stropite constant, pentru a ţine pulberile compacte, ceea ce nu se întâmplă cu regularitate...
Dealul de zgură
Lângă Santăul Mic, sat aflat la 15 kilometri de Oradea, o movilă uriaşă îţi dă impresia că ar fi un deal natural. Însă dincolo de creasta năpădită de buruieni, se întinde, pe 140 de hectare, depozitul de zgură şi cenuşă al Electrocentrale Oradea. Prin nişte conducte mari şi ruginite de vreme, în depozit ajung zilnic cantităţi uriaşe de resturi rezultate în urma arderii cărbunilor din cazanele CET-ului.
Conform autorizaţiei de mediu eliberată de Agenţia Regională de Protecţia Mediului Cluj, depozitul ar trebui să fie continuu umectat, adică umezit la suprafaţă, astfel încât vântul să nu ridice pulberile deasupra localităţilor.
Aer dus de vânt
Aurel Pop locuieşte în Santău de 20 de ani, dar de câteva luni nu se mai poate bucura de liniştea şi aerul curat pe care ar trebui să i le asigure viaţa la ţară. "Sunt zile în care nu putem sta afară fiindcă aerul e plin de cenuşă. Chiar şi când e senin, dacă ne uităm în sus, vedem numai pete negre, cum poartă vântul cenuşa de la depozitul CET-ului", zice bărbatul.
Pentru că nu e umezită, cenuşa e transportată chiar pe distanţe lungi. "În iarnă, când încă era zăpadă şi oraşul a fost acoperit de cenuşă, sunt convins că de-aici venea, dar nimeni n-a recunoscut", adaugă el.
Supăraţi, sătenii au sesizat de mai multe ori Primăria Borş, motivând că "în condiţiile astea nu se mai poate trăi!".
Amendă pentru neglijenţă
În urma sesizărilor, comisarii Gărzii de Mediu Bihor au controlat depozitul la începutul lunii mai. "S-a constatat că umectarea se făcea doar pe marginile depozitului, aşa că am aplicat o amendă de 50.000 de lei", precizează prim-comisarul Călin Mocan (foto). Evident, s-a dispus şi ca umectarea să se realizeze la parametrii stabiliţi în autorizaţie.
Totodată, Electrocentrale a fost somată să respecte pe viitor şi obligaţia de a anunţa autorităţile competente când se produc spulberări, adică atunci când vântul ridică praful de zgură, ceea ce până acum nu făcuse.
Scăpăm de tot de depozit
Altceva, Garda de Mediu nu mai are ce să facă. Conform autorizaţiei integrate de mediu, Electrocentrale are termen până la finele anului 2013 să-şi realizeze un depozit conform legislaţiei în vigoare, folosind tehnologii avansate de filtrare a cenuşei şi a zgurii, nu banala umectare.
După modernizarea centralei, proiect pentru care municipalitatea primeşte 77 de milioane de euro de la UE, depozitul nici nu va mai creşte, întrucât noile cazane vor funcţiona pe gaz.
ŞI CET-UL 2 ARE DEPOZIT
Alt capăt de oraş, alt depozit de cenuşă
Lângă fostul CET 2, deţinut de Termoelectrica Bucureşti şi închis de peste 15 ani, există un alt depozit de zgură şi cenuşă, întins pe circa 80 de hectare. Rămăşiţele de aici nu mai sunt, însă, purtate de vânt, pentru că întreg depozitul a fost înierbat pe cale naturală, de vântul care a purtat seminţe.
Totuşi, specialiştii Agenţiei pentru Protecţia Mediului Bihor spun că şi acest perimetru trebuie supus ecologizării. "În momentul de faţă, respectiva zonă nu poate fi folosită pentru construcţii sau orice tip de amenajări, până când nu se realizează un proces corect şi complet de ecologizare", explică purtătorul de cuvânt al APM Bihor, Loredana Ţîrţ.