Intimidări marca UDMR

"Săptămâna trecută am redactat şi am înregistrat o sesizare la comisara pentru Justiţie Viviane Reding despre perscuţiile la care sunt supuşi suporterii PPMT în România", a declarat eurodeputatul Laszlo Tokes.

El a adăugat că aceste "persecuţii" sunt cu atât mai "triste" cu cât "intimidarea" vine din partea UDMR, al cărei scop este ca locuitorii de etnie maghiară să nu-şi dea votul, la alegerile parlamentare din 9 decembrie, reprezentanţilor PPMT. "Apropiindu-ne de aniversarea Revoluţiei din 1989, ne apasă sentimentul din acea vreme, că trebuie să facem faţă intimidării, fricii, şi aceasta este cu atât mai trist cu cât această intimidare vine din partea UDMR, care vrea să determine alegătorii maghiari să nu aibă curajul să voteze candidaţii PPMT", a spus Tokes.

În context, el a criticat UDMR pentru faptul că liderii acestei formaţiuni sunt dispuşi să se "alieze" cu politicienii români de orice culoare, în detrimentul comunităţilor maghiare. "Frica, înspăimântarea, intimidarea sunt uneltele de toate zilele ale oficialilor UDMR, care mai degrabă se aliază cu politicul românesc, fie din stânga, fie din dreapta, decât cu fraţii lor maghiari", a spus Laszlo Tokes.

Eurodeputatul a pus la dispoziţia jurnaliştilor prezenţi la conferinţa sa de presă varianta în limba engleză a sesizării adresate comisarului european pentru Justiţie, motivând că nu a avut timp să o traducă, şi în care se arată că simpatizanţii PPMT care au semnat listele de iniţiativă pentru înregistrarea acestei formaţiuni ca partid politic au fost convocaţi la audieri de către organele de Poliţie.

"Ca reacţie, Poliţia Română a început o vastă campanie de intimidare împotriva a mai mult de 25.000 de cetăţeni care şi-au dat semnăturile de sprijinire pentru această formaţiune politică în anul 2011. Aceşti susţinători aparţin în majoritatea lor comunităţii maghiare, dar au fost şi cetăţeni de etnie română care, de asemenea, au semnat în favoarea înfiinţării noului partid. Acum sunt înfricoşaţi pentru că Poliţia Română a transformat într-un instrument politic intimidarea, precum şi abuzul şi discriminarea directă împotriva minorităţii maghiare", se arată în sesizarea lui Laszlo Tokes.

Documentul mai arată că "poliţişti români au ridicat copiile listelor cu semnături, care conform legii din România includ adresele susţinătorilor, şi ca rezultat ofiţeri de poliţie persecută în mod curent cetăţenii în casele lor chemându-i pentru audieri la sediile de poliţie pentru audieri în detaliu. În fapt, Poliţia interoghează cetăţeni ai Uniunii Europene ca şi cum ar fi comis o infracţiune".

De asemenea, Tokes afirmă în sesizare că poliţiştii îi cercetează pe semnatarii listelor utilizate la înregistrarea PPMT pentru infracţiunea de "falsificare e semnături".

Poliţia, supusă UDMR

Deşi în sesizare nu sunt cuprinse asemenea clarificări, într-o precedentă conferinţă de presă, şeful de cabinet al europarlamentarului, Szilagyi Zsolt, a relatat că, deşi nu poate dovedi o legătură între acţiunea poliţiştilor, înaintea declanşării acesteia numeroşi semnatari ai listei de susţinere a PPMT au fost vizitaţi, în judeţe precum Hunedoara, Satu Mare, Sibiu şi Bistriţa Năsăud, de către "civili care vorbeau limba maghiară la perfecţie şi care i-au întrebat dacă au semnat listele pentru PPMT şi de ce le-au semnat".

În conferinţa de presă în care a prezentat sesizarea adresată comisarului european pentru Justiţie, Laszlo Tokes a afirmat că a redactat "ca anexă la această sesizare" o declaraţie în care a detaliat "problematica PPMT în relaţie cu politicul românesc şi cu cel unguresc din ţară", şi în care afirmă că UDMR "pătrunde tot mai mult în bisericile noastre reformate" pentru a determina alegătorii de etnie maghiară să nu voteze candidaţii PPMT, ci ai UDMR.

"Ne dăm seama cu indignare şi surprindere că UDMR, fără scrupule şi fără ruşine, pătrunde în sfera bisericii şi încearcă să folosească biserica drept unealtă de campanie, pentru a culege voturi de la credincioşii noştri. Aceasta este inacceptabil, o spun ca fost episcop, că biserica are o menire morală, nicidecum politică", a spus Tokes, adăugând că în judeţul Bihor mai mulţi candidaţi ai UDMR la alegerile din 9 decembrie nu s-au limitat să participe la serviciul religios în bisericile reformate, ci au şi luat cuvântul, cerând să fie votaţi.

El a dat exemplul preşedintelui executiv al UDMR Bihor, Szabo Odon, al fostului ministru al Culturii Kelemen Hunor, preşedintele UDMR, al fostului ministru al Sănătăţii, senatorul Cseke Attila, al deputatului Peto Csilla şi al fostei viceprimăriţe a Oradiei, Rozalia Biro, acum candidat la Senat.

"De când m-am retras (n.r. - din calitatea de episcop al Eparhiei Reformate a Oradiei), UDMR a îndrăznit să facă această pătrundere în viaţa bisericească, iar din păcate bisericile şi comunităţile aservite financiar politicului nu mai au tăria de a se opune acestei pătrunderi în viaţa lor", a spus Tokes.

Reveniţi la anu'!

Tot cu privire la "persecutarea" PPMT, şeful cabinetului europarlamentarului Tokes, Szilagyi Zsolt, a declarat că în comuna bihoreană Şimian, primarul UDMR a refuzat închirierea Căminului Cultural din localitate pentru candidaţii PPMT, şi a spus că această formaţiune este "cenzurată" şi la nivel naţional.

"CNA nu ne-a dat nici acum răspuns la petiţia pe care am trimis-o după ce TVR ne-a interzis un clip electorat, iar la Floreşti (n.r. - judeţul Cluj) nici acum nu a fost repus la locul lui un panou al nostru pe care primarul de acolo l-a dat jos, iar Biroul Electoral Judeţean Cluj ne-a dat dreptate că aveam dreptul să-l punem", a spus Szilagyi.

Întrebat, pe de altă parte, dacă a primit un răspuns de la comisarul european pentru Justiţie în urma sesizării depuse săptămâna trecută, Laszlo Tokes a spus că nu, din cauza "inerţiei birocraţiei europene". "Din cauza inerţiei birocraţiei europene, probabil vom primi un răspuns peste vreo două luni", a spus Tokes.