După ce vineri preşedintele Klaus Iohannis a anunţat că-i va retrage europarlamentarului László Tőkés Ordinul "Steaua României", în urma unei sentinţe definitive emise de Înalta Curte de Casaţie şi justiţie, politicianul i-a trimis o scrisoare deschisă în care afirmă că este "pedepsit" pentru libertatea de exprimare şi se întreabă dacă cei care au fost condamnaţi pentru corupţie şi au decoraţii au fost supuşi aceluiaşi tratament.

"Deşi încă nu am primit nici un anunţ oficial din partea Administraţiei Prezidenţiale, ieri după masă am aflat din presă cu tristeţe şi dezamăgire că aţi decis retragerea ordinului "Steaua României", distincţie ce mi-a fost acordată de către preşedintele Traian Băsescu. Mulţi am fost şi mulţi suntem care am crezut că după Revoluţia de la Timişoara libertăţile fundamentale şi drepturile omului vor fi pe deplin respectate în România. Şi iată, acum sunt pedepsit exact pentru ce am fost persecutat înainte de decembrie ’89 – pentru libertatea de exprimare", susţine Tokes.

Legat de declaraţiile care i-au adus retragerea ordinului, europarlamentarul a afirmat că şi-a folosit dreptul fundamental garantat de Constituţie de a se exprima liber, iar criticarea unor articole ale Legii fundamentale într-un stat de drept nu înseamnă nerespectarea acesteia.

"În primul rând, critica unor articole ale constituţiei într-un stat de drept nu înseamnă nerespectarea ei, ci este pur şi simplu uzul unui drept fundamental din constituţie, şi anume, a libertăţii de exprimare. Dar se iveşte de la sine întrebarea: toţi cei care au fost condamnaţi pentru corupţie şi au vreo distincţie din partea statului român au fost supuşi aceluiaşi procedeu? Veţi analiza sau nu faptele sau declaraţiile lor, dacă sunt conforme cu Constituţia României?", a spus Tokes.

După cum se ştie, preşedintele Klaus Iohannis a decis retragerea ordinului, în urma unei hotărâri judecătoreşti definitive a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, care a confirmat, practic, decizia Consiliului Naţional al Ordinului Steaua României, de a-l lăsa pe politician fără acest titlu. Tokes fusese decorat cu Ordinul Naţional "Steaua României", în grad de Cavaler, în decembrie 2009, la 20 de ani de la Revoluţie, de preşedintele Traian Băsescu. A rămas, însă, fără el, în urma unor declaraţii făcute în 27 iulie 2013, când Tokes i-a cerut premierului Ungariei, Viktor Orban, la lucrările Universităţii de Vară "Balvanyos", ca împreună cu Guvernul pe care îl conduce să construiască "un sistem de cooperare naţională", astfel încât să ofere "protectorat" Transilvaniei, "aşa cum a făcut Austria cu Tirolul de Sud".

Citiţi mai jos integral scrisoarea lui Tokes către Iohannis:

"Stimate Domnule Preşedinte,

Deşi încă nu am primit nici un anunţ oficial din partea Administraţiei Prezidenţiale, ieri după masă am aflat din presă cu tristeţe şi dezamăgire că aţi decis retragerea ordinului "Steaua României", distincţie ce mi-a fost acordată de către preşedintele Traian Băsescu. Mulţi am fost şi mulţi suntem care am crezut că după Revoluţia de la Timişoara libertăţile fundamentale şi drepturile omului vor fi pe deplin respectate în România. Şi iată, acum sunt pedepsit exact pentru ce am fost persecutat înainte de decembrie ’89 – pentru libertatea de exprimare.

În 2009 am acceptat distincţia oferită de preşedintele de atunci, pentru că ştiam că prin acesta nu eu, ci timişorenii au primit recunoştinţă "în semn de înaltă apreciere a curajului şi demnităţii de care au dat dovadă", declanşând revolta istorică împotriva dictaturii comuniste. Iar acum retrageţi această distincţie, cu motivul că toţi cei care au vreo decoraţie trebuie să respecte Constituţia României.

În primul rând, critica unor articole ale constituţiei într-un stat de drept nu înseamnă nerespectarea ei, ci este pur şi simplu uzul unui drept fundamental din constituţie, şi anume, a libertăţii de exprimare. Dar se iveşte de la sine întrebarea: toţi cei care au fost condamnaţi pentru corupţie şi au vreo distincţie din partea statului român au fost supuşi aceluiaşi procedeu? Veţi analiza sau nu faptele sau declaraţiile lor, dacă sunt conforme cu Constituţia României?

Domnule Preşedinte, ca fost lider al Forumului Democratic German din România, trebuie să ştiţi foarte bine că graniţele culturale ale naţiunilor şi graniţele politice ale ţărilor europene de obicei nu coincid. Am susţinut şi susţin şi acum, că asemenea poziţiei Austriei faţă de comunitatea de limba germană din Italia şi asemenea României, care în mod just îşi ridică vocea pentru apărarea drepturilor comunităţilor românilor din Moldova, din Ucraina sau din Serbia, şi Ungaria are dreptul – ba chiar obligaţia constituţională – să protejeze comunităţile maghiare de dincolo de graniţele ei.

Practica politică dusă de Austria, Croaţia, Suedia, Danemarca, Germania şi România trebuie să fie valabilă şi justă chiar şi în cazul Ungariei. Acest lucru l-am susţinut în repetate rânduri, şi îl susţin şi acum. Gestul dumneavoastră inspirat din demersul pornit de domnul Victor Ponta este nu numai contrar spiritului Timişoarei, ci şi un imens autogol politic şi diplomatic. Care v-a fi legitimitatea morală a demersurilor politicii externe româneşti vizavi de românii din Moldova, Ucraina, Serbia sau chiar Ungaria?

Sau doriţi şi Dumneavoastrǎ continuarea practicii de standard dublu: ce este bine şi permis pentru romȃni, este interzis pentru maghiari?

Stimate domnule Preşedinte, nu ştiu dacǎ aţi luat aceastǎ decizie din proprie convingere, sau v-aţi lǎsat ghidat şi supus presiunilor din partea lui Corina Creţu, Victor Ponta şi alţi socilalişti, dar nici nu este important. Cu sau fǎrǎ Dumneavoastrǎ, cu sau fǎră distincţie, eu rămân fidel idealurilor revoluţiei din Timişoara. Ȋn aceastǎ regiune, romȃnii si maghiarii trebuie sǎ-şi respecte reciproc libertatea celuilalt, şi dacǎ e cazul, trebuie sǎ luptǎm unindu-ne forţele pentru libertatea şi drepturile noastre. Aşa cum am fǎcut în decembrie 1989 la Timişoara.

Uniţi în libertate: romȃni, germani, maghiari.

Tőkés László"