Puţini sunt bihorenii care să nu ştie că "cel mai bun medic este trenul către Cluj". Neîncrederea în instituţiile sanitare locale, alimentată şi de evidenţa că Oradea nu e un centru medical de tradiţie, precum Clujul ori Timişoara, nu numai că persistă, dar se şi acutizează.
Versiunea la zi e un pic mai lungă: "Cel mai bun medic este trenul către Cluj sau maşina spre Debreţin".
Sute de bihoreni aleg să se trateze în spitalele din vecini, invocând starea jalnică a sistemului de sănătate de la noi. O parte dintre ei chiar îşi decontează cheltuielile prin sistemul de asigurări de sănătate de acasă. Alţii nici nu ştiu că beneficiază de această posibilitate.
Contracţii în deplasare
"În ultimii doi ani a crescut semnificativ numărul pacienţilor din România, în special din judeţele limitrofe frontierei. Numai în 2009 am avut 914 pacienţi români, dintre care 317 au fost internaţi", spune Murakozi Zoltan (foto), directorul medical al Spitalului Public "Contele Tisza Istvan" din Berettyoujfalu, localitate aflată la 35 de kilometri de Oradea.
În cele mai multe cazuri, este vorba de probleme ginecologice şi de naşteri. Anul trecut, 82 de românce au născut în acest spital, alte 95 fiind internate pentru tratamente ginecologice. Numeroase au fost şi cazurile de traumatologie, urologie şi interne. În ceea ce priveşte alte specializări, considerate deficitare în Oradea, cum ar fi cardiologia, chirurgia, neurochirurgia, chirurgia plastică, partea leului o ia Clinica Universitară din Debreţin, conform afirmaţiilor doctorului maghiar.
Vor respect!
"Am ales să venim pentru naştere în Ungaria pentru că suntem trataţi omeneşte. Specialişti şi condiţii bune se găsesc acum şi la Cluj, şi chiar şi la Oradea. Dar aici personalul medical îl tratează pe pacient cu politeţe", afirmă Marius T., un sălăjan devenit tată al unui băieţel exact în minutele în care echipa BIHOREANULUI se afla în documentare la spitalul din Berettyoujfalu.
Dorinţa de a deveni tată şi fericirea de a-şi vedea acest vis împlinit îl fac să treacă peste "amănuntul" că pentru asta a scos din buzunar peste 500 de euro, oficial, plus atenţiile pentru doctor şi personalul sanitar. "Nu intenţionez să decontez factura la CAS, important e că totul e în regulă, că mama şi copilul sunt sănătoşi", spune Marius.
"Sărăcie, prostie şi hoţie"
Vina pentru exodul pacienţilor o poartă şefii sistemului sanitar românesc, "subfinanţat şi caracterizat de sărăcie, prostie şi hoţie", declară reputatul specialist în obstetrică-ginecologie Petru Chitulea (foto). "Toate problemele acestea apar în sistemul de stat. Un proprietar de spital sau de cabinet privat nu va putea fi niciodată corupt să achiziţioneze aparatură scumpă şi proastă, sau ca să angajeze un medic slab pregătit", consideră medicul orădean.
Şi în ce priveşte atitudinea faţă de pacienţi, doctorul spune că vina e tot a sistemului. "E inacceptabil ca un tată să nu poată fi prezent la naşterea propriului copil. E aberant ca femeile însărcinate şi lăuzele să fie tratate în regim de penitenciar, iar accesul vizitatorilor să fie limitat prin piedici absurde. Să spui că faci asta pentru a limita răspândirea microbilor aduşi de vizitatori e o prostie, principalul pericol fiind chiar viruşii din spital", afirmă Chitulea, care precizează că în Occident saloanele pentru lăuze devin locuri de petrecere pentru familii şi prieteni după fericitul eveniment al unei naşteri.
Plus la praxis
Referitor la calitatea serviciilor medicale, însă, Chitulea nu e întru totul de acord cu cei care optează pentru varianta naşterilor în Ungaria. "Cred că e doar o modă. E posibil ca ungurii să aibă condiţii mai bune, aparatură mai performantă, pentru că la ei s-a furat mai puţin, dar în ceea ce priveşte medicii, şi ei sunt ca noi, şi mai buni, şi mai răi".
În plus, specialistul consideră că practica dobândită într-un spital cu 4-5.000 de naşteri anual, cum e maternitatea orădeană, nu se compară cu una dintr-un spital cu maxim câteva sute de naşteri, ca acela din Berettyoujfalu. De asemenea, experienţa în complicaţii post-natale a medicilor orădeni este formată încă din comunism. Atunci, medicii români se obişnuiseră să lucreze chiar şi în cele mai proaste condiţii. "Or, în medicină, experienţa practică e de neînlocuit", conchide medicul.
Plăteşti aici, te operezi dincolo
Sunt 665 de grupe de diagnostice acceptate pentru decontare de către Casa Asigurărilor de Sănătate pentru prestaţiile medicale efectuate în alte state ale U.E. Practic, e vorba de aproape toate tratamentele, cu excepţia celor rare, precum transplanturile, sau a celor de lux, cum sunt operaţiile estetice.
Potrivit statisticilor CAS Bihor, numărul bihorenilor care au cerut anul trecut rambursarea contravalorii acestor servicii este de numai 176, 90% dintre ei pentru cheltuieli medicale făcute în Ungaria.
"Cele mai mari sume decontate sunt pentru serviciile spitaliceşti (până la plafonul maxim de 3.663,3 lei pentru o spitalizare) iar cea mai mică sumă, de 29,51 lei, a fost plătită pentru o analiză de laborator", declară Oana Ungur, purtător de cuvânt al CAS Bihor. Diagnosticele cele mai frecvente: naşterile, histerectomiile de col uterin, histerectomiile abdominale, chisturile ovariene, scleroza coronariană, anghinele pectorale, examinarea cateter de inimă, hernia de disc etc.
Secretul naşterilor
Deşi cele mai solicitate, naşterile nu figurează pe lista serviciilor medicale de urgenţă. Cu toate acestea ele sunt decontate, în condiţiile în care gravida susţine că a avut contracţii în timp ce se afla în străinătate cu alte treburi. Printr-o înţelegere tacită, aceste cazuri sunt acceptate ca urgenţe atât de către medicii unguri, care le permit internarea, cât şi de către CAS, care face decontul.
Comparând statisticile din cele două ţări, reiese că, totuşi, majoritatea pacienţilor români din spitalele ungureşti îşi plătesc singuri serviciile medicale, fără a mai cere decontarea de la asigurator. Sunt oameni care fie nu sunt informaţi asupra acestei posibilităţi, fie doresc să evite procedurile birocratice. Cei mai isteţi însă profită de oportunitate. Ceea ce nu îi scuteşte de cheltuielile cu "atenţii" pentru personalul medical. "Chiar dacă vă vine greu să credeţi, din acest punct de vedere şi noi suntem în spiritul Balcanilor", recunoaşte un medic maghiar.
Card, formular, factură
Potrivit procedurilor CAS, sunt trei situaţii în care românii pot beneficia de servicii medicale peste hotare. Prima ar fi ca aceştia să aibă un card european de asigurări de sănătate, care se obţine gratuit prin dovedirea calităţii de plătitor al asigurărilor de sănătate şi a cărui valabilitate este de maxim 6 luni. Titularul nu plăteşte nimic furnizorului, urmând ca statul care a acordat serviciul medical să facă decontarea banilor prin trimiterea facturii în România, unde CAS o plăteşte. Asiguraţii pot folosi acest card numai pentru situaţii ce necesită intervenţii medicale de urgenţă.
A doua posibilitate este ca pacienţii să completeze aşa numitul formular E 112 pentru trimiterea la tratament într-un alt stat membru UE, dar în acest caz trebuie îndeplinite două condiţii: tratamentul să se regăsească printre serviciile medicale de care beneficiază asiguraţii din România, precum şi dovada că acest tratament nu i se poate acorda aici în timp util. Posesorul unui formular E 112 nu plăteşte nimic în spitalul european în care alege să se trateze, iar decontarea se face între statul român şi cel unde se află spitalul unde a fost tratat.
Dacă un asigurat din România se tratează într-un alt stat UE fără aprobarea prealabilă a CAS, adică fără a deţine card european şi fără formularul E 112, va suporta integral contravaloarea serviciilor medicale de urgenţă. Ulterior, la cererea asiguratului, însoţită de scrisoarea medicală şi de factura eliberată de spital, CAS îi rambursează banii, dar la nivelul tarifelor practicate în ţară, în maxim 90 de zile de la data depunerii cererii.
Desigur, rămâne şi a patra variantă, singura cu adevărat profitabilă: să fim sănătoşi tun şi să nu avem nevoie de niciun tratament!
COMPARAŢIE
Şi la ei ca la noi!
Cu o capacitate de 670 de paturi, 16 secţii şi 31 de cabinete medicale specializate, Spitalul "Contele Tisza Istvan" din Berettyoufalu este, în opinia directorului medical Murakozi Zoltan, unul supradimensionat pentru populaţia din cele 29 de localităţi aparţinătoare, numărând 78.000 de locuitori. "Poate că unul dintre motivele pentru care pacienţii români optează pentru internarea la noi este faptul că, pe lângă condiţiile de cazare bune, întotdeauna avem paturi libere", crede Murakozi.
În rest, angajaţii sistemului de sănătate maghiar se plâng de aceleaşi probleme pe care le au şi colegii lor din România: subfinanţare şi dotări slabe. Cu salarii lunare de 600 de euro, cei mai buni specialişti maghiari se orientează spre clinici occidentale, unde primesc de 10 ori mai mult. "Avem colegi care câştigă de trei ori mai mult practicând doar în weekend în spitale din Marea Britanie. Vinerea se urcă în avion şi se întorc duminică seara", mărturiseşte Murakozi.
O altă categorie de medici din Ungaria sunt cei care au găsit posibilitatea de a-şi completa veniturile deschizând cabinete în Oradea. Aceştia oferă consultaţii la sfârşit de săptămână şi percep tarife mai mari decât cele ale medicilor autohtoni. Pe lângă ginecologi, specialităţile medicale pe care aceştia le acoperă sunt tocmai cele considerate deficitare în sistemul sanitar local: chirurgie, neurochirurgie, cardiologie, ortopedie, chirurgie plastică etc.