Au trecut 5 ani de când cel mai mare lac de acumulare din Bihor este pe sec. Golirea lui a fost inevitabilă, pentru că uriaşul rezervor artificial avea fisuri atât de adânci încât nu mai reuşea să înmagazineze apa în condiţii sigure. De atunci, politrucii perindaţi atât la şefia Administraţiei Bazinale de Apă Crişuri, cât şi la cea a Ministerului Mediului, au promis an de an că lucrările vor fi gata în timp record.

Promisiunile au avut însă greutatea unei pietricele de pe fundul lacului. BIHOREANUL a aflat că, fără să fi suflat o vorbă despre asta, ABA Crişuri a pierdut finanţarea europeană pentru reabilitarea barajului, aşa că acum este nevoită se refacă proiectul tehnic şi licitaţia pentru lucrări.

Cu entuziasm

Pásztor Sándor, fost director la ABA Crişuri, preşedinte al Consiliului Judeţean BihorÎn 2015, directorul tehnic de atunci al ABA Crişuri, Pásztor Sándor (foto), anunţa cu tam-tam demararea lucrărilor la cea mai importantă amenajare hidrotehnică din Bihor. Construit între anii 1969-1973, cu o înălţime de 60 metri şi o lungime de 180 metri, barajul de acumulare de la Coada Lacului avea nevoie urgentă de reparaţii pentru că, din cauza fisurilor, pierdea 1.500 litri de apă pe secundă, mult peste limita maximă admisă de 240 litri.

În vara aceluiaşi an lacul a fost golit, iar Pásztor se lăuda că investiţia avea alocaţi 5 milioane lei pentru începerea reparaţiilor. Banii reprezentau o mică parte din valoarea totală, estimată la 35 milioane lei, dar erau suficienţi pentru start.

Pe banii altora

Ioan Deneş, şi şeful Administraţiei Naţionale Apele Române (ANAR)Totuşi, şantierul a fost deschis abia după 3 ani, în septembrie 2018, când ministrul Apelor şi Pădurilor din acea vreme, Ioan Deneş (foto), şi şeful Administraţiei Naţionale Apele Române (ANAR), Victor Sandu, au descins la Oradea pentru a anunţa "măreaţa" realizare. Contractul fusese atribuit prin licitaţie firmei Repcon, care urma să realizeze impermeabilizarea construcţiei hidrotehnice şi apoi consolidarea.

Sursa de finanţare era bugetul ANAR, dar banii urmau să fie recuperaţi de ABA Crişuri din fonduri UE, printr-un proiect înscris în Programul Operaţional Infrastructură Mare (POIM). Ministrul PSD-ist anunţa pompos că lucrările se vor încheia înainte de termenul limită, stabilit pentru 2021, dar realitatea a demonstrat cu totul altceva. Cu câteva luni înainte de momentul în care barajul ar trebui repus în funcţiune, pe şantier nu e nici picior de muncitor. Şi asta nu de azi, de ieri, ci de un an!

Proiect depăşit

Din vara anului trecut, ABA Crişuri a oprit lucrările fără ca şeful de atunci al instituţiei, Dorel Dume, să fi suflat o vorbă despre acest eşec. La cererea scrisă a BIHOREANULUI, instituţia a confirmat abia acum, sub semnătura actualului director PNL-ist, Ionel Avrigeanu, care spune că lucrările au fost sistate "din a doua jumătate a anului 2019".

Motivul? I-a fost respinsă solicitarea de a finanţa lucrarea cu bani europeni! "Autoritatea de Management POIM nu a validat documentaţia de atribuire a contractului de lucrări, din cauza faptului că era făcută conform prevederilor OUG 34/2006 (n.r. - privind atribuirea contractelor de achiziţie publică), act normativ care nu mai era în vigoare la data evaluării contractului. Aceasta a atras după sine refuzul Ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor de a mai aloca bani pentru această investiţie", a transmis ABA Crişuri.

Altfel spus, în 2018, ABA Crişuri, înţesată de "specialişti" de partid, a atribuit lucrările către Repcon în baza unei legi pur şi simplu "expirate"! De parcă această gafă nu era suficientă, instituţia a constatat şi că proiectul tehnic făcut în 2009 era depăşit, "existând aspecte tehnice care necesită actualizare şi reproiectare în conformitate cu standardele actuale".

Prea mult optimism

În prezent, investiţia este în curs de reproiectare şi, în funcţie de soluţia tehnică care va rezulta, se vor stabili şi lucrările care trebuie executate. Repcon a apucat să facă excavaţii, carotări, foraje şi câteva injecţii de impermeabilizare, toate în valoare de 6,4 milioane lei, aşa că lucrarea nu va fi relicitată, ci doar se va întocmi un nou contract.

Actuala conducere speră că măcar acum va câştiga bani europeni pentru finanţarea investiţiei. "Lucrările vor fi reluate după semnarea contractului de finanţare prin POIM, iar noul termen de finalizare va fi de 3 ani de la data semnării contractului", a transmis ABA.

Totuşi, pare destul de greu de crezut că va câştiga bani din POIM. Din 1 ianuarie 2021 va începe un nou ciclu bugetar, aşa că până cel târziu pe 31 decembrie ar trebui semnat contractul de finanţare. Cum nici măcar reproiectarea lucrărilor nu este încheiată, greu de crezut că Leşu va avea din nou apă prea curând. Mulţumită "specialiştilor" de la Ape...