Toxiinfecţiile alimentare sunt boli acute cu manifestări diareice determinate de salmonele, stafilococi enterotoxici, clostridium perfringens, clostridium botulinum şi alţi agenţi patogeni.

Cea mai frecventă toxiinfecţie alimentară e determinată de salmonele. Izvorul principal de infecţie este reprezentat în special de păsări şi ouă (mai ales de raţă), porci, bovine, peşti şi crustacee, rozătoare, dar şi de omul bolnav sau cel în convalescenţă care încă elimină salmonele. Boala apare la ingerarea unui aliment contaminat cu salmonele, care se multiplică în intestin şi produc o inflamaţie locală, putând evolua până la şoc şi chiar deces. Cei mai expuşi sunt copiii, bătrânii şi cei cu imunitate scăzută. Debutul bolii e brusc, cu dureri abdominale, greţuri, uneori vărsături, dureri de cap, febră (1-3 zile) şi diaree frecventă. Bolnavul vindecat poate elimina salmonele între câteva zile şi 2-3 săptămâni, foarte rar câteva luni.

Toxiinfecţia stafilococică e determinată de enterotoxina stafilococică. Este rezistentă la căldură (30 de min. la 100 gr. C) şi poate fi ingerată cu alimente contaminate, de obicei sărate, produse lactate sau preparate cu lapte. Izvorul de infecţie este uman. Persoanele cu infecţii stafilococice ale pielii (panariţii, furuncule etc.) sau respiratorii, ori purtători sănătoşi de stafilococ (nazal, faringian etc.) pot contamina alimentele prin contact direct, tuse, strănut. Mai rar boala se poate transmite direct prin ingerare de lapte infectat sau carne de la porcine sau ovine infectate. Simptomele sunt reprezentate de cefalee, greţuri, vărsături, crampe abdominale şi, mai rar, diaree şi febră moderată. Forma acută durează câteva ore, iar vindecarea, 1-2 zile. În formele severe, vărsăturile sunt abundente şi numeroase, putând surveni starea de şoc.

ATENŢIE! Salmonelozele sunt boli de circulaţie mondială, fiind favorizate de răspândirea largă a rezervorului animal. Transmiterea se face fie prin alimentele contaminate, fie de la om la om: în mediul familial sau în unele colectivităţi de copii. Depistarea purtătorilor umani de salmonele e obligatorie în zonele cu risc de contaminare, precum spitale, unităţile de alimentaţie publică, etc. Focarele epidemice din colectivităţi şi cele care depăşesc 5 cazuri se anunţă instituţiilor abilitate.

REŢINEŢI! Tratamentul toxiinfecţiilor alimentare e individualizat, în funcţie de manifestările clinice şi etiologie, cazurile severe, copiii mici şi bolnavii cu afecţiuni cronice fiind internate în spitalele de boli infecţioase. E important repausul la pat în perioada acută, regimul bazat pe lichide iniţial, apoi diversificare treptată, cu scopul de combatere a deshidratării. Antibioticele nu se utilizează în salmoneloze şi toxiinfecţiile stafilococice. Excepţie fac formele invazive de salmoneloze, cu tendinţă de diseminare la nou-născuţi şi copii, vârstnici şi bolnavi cu boli asociate.