Politicienii de la guvernare au dat dovadă în ultimii ani de demagogie privind dublul standard calitativ al alimentelor produse în UE şi comercializate şi în România, iar instituţiile pe care le controlează nu sunt cu nimic diferite, ba chiar secretizează denumirile alimentelor vândute pe piaţa autohtonă la o calitate inferioară celei din alte ţări comunitare.

Deputatul PNL Bihor Gavrilă Ghilea a tratat acest subiect în ultima sa declaraţie politică din această sesiune parlamentară, criticând ceea ce numeşte "eschivarea autorităţilor naţionale cu competenţe în siguranţa alimentară".

ANSVSA "perverteşte" legea

Într-un comunicat dat publicităţii miercuri, Ghilea arată că în această primăvară Comisia Europeană (adică "guvernul" de la Bruxelles) a identificat 9 produse din coşul comun al celor 29 sortimente alimentare comercializate atât în România, cât şi în alte state UE, care prezentau standarde calitative diferite.

Deşi înştiinţate cu privire la acest lucru, autorităţile naţionale de la Bucureşti, spune deputatul liberal, "au refuzat să dea curs demersului său de a face publice denumirile comerciale ale acestora, cu riscul de a pune în pericol sănătatea oamenilor", adică a cumpărătorilor care, neştiind despre care anume alimente este vorba, continuă să le achiziţioneze şi să le consume.

Ghilea aminteşte că a cerut autorităţilor de resort să dea dovadă de aceeaşi transparenţă precum CE, dar răspunsul primit sub semnătura preşedintelui Autorităţii Naţionale Sanitar Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor (cu rang de secretar de stat în Ministerul Agriculturii) a fost "departe să mă mulţumească". Motivul? "Cele 9 produse "incriminate" (de către Comisia Europeană – n.r.) erau înşiruite doar cu denumirea sortimentului, iar denumirea comercială, respectiv brandul şi producătorul, erau trecute la secret, sub pretextul unor paragrafe ambigue din Legea 544/2001 privind liberul acces la informaţiile de interes public", şi anume cele care se referă la informaţii exceptate de la liberul acces al cetăţenilor la informaţiile de interes public.

Europa transparentă, ai noştri secretoşi

Ghilea adaugă că, mai mult, Comisia Europeană a şi făcut publice recent rezultatele propriei campanii de testare, extrem de ample, în care au fost analizate 1.400 de produse alimentare comercializate în 19 state membre UE, constatând că aproape 20% din acestea aveau o compoziţie diferită cu toate că aveau ambalaj identic, iar aproape 10% aveau o compoziţie diferită în ambalaje cu partea din faţă identică.

Dar, spune deputatul bihorean, "paradoxal este că România nu s-a numărat printre ţările care au participat la această campanie de anvergură, semn că informaţiile despre piaţa internă sunt ţinute, în continuare, sub cheie".

În aceste condiţii, deputatul liberal de Bihor concluzionează că "dublul standard al alimentelor este tratat cu dublă măsură de către autorităţile române cu atribuţii în siguranţa alimentelor, cărora le este greu să înţeleagă că legislaţia UE interzice comercializarea unui produs ca fiind identic cu cel comercializat într-un alt stat membru, dacă acesta are o compoziţie sau caracteristici semnificativ diferite".