Cu ocazia Zilei Internaţionale a Zonelor Urbane, marcată pe 8 noiembrie, trei organizaţii ecologiste din Oradea le atrag atenţia autorităţilor să ţină cont în strategiile de dezvoltare, de dorinţele cetăţenilor şi de pericolul poluării, respectiv de efectele schimbărilor climatice.
"Oradea poate fi oraşul din România care să reprezinte un model urban sustenabil, verde şi neutru din punct de vedere climatic" - au transmis Asociaţia pescarilor sportivi Aqua Crisius, Asociaţia Centrul pentru Arii Protejate şi Dezvoltare Durabilă Bihor şi Fundaţia pentru cultură şi educaţie ecologistă ECOTOP -, dar decidenţii trebuie să respecte nişte condiţii.
"România este semnatară a acordului de la Paris privind schimbările climatice (2015) şi chiar în aceste zile a participat la COP 26 Glasgow. Pentru Oradea, este timpul pentru acţiuni clare în acest sens, nu doar de strategii şi planuri caduce ca abordare, sau declaraţii şi abordări clasice de tip «business as usual». Elaborarea documentelor strategice pentru municipiu şi zona metropolitană - Strategia integrată de dezvoltare urbană, Planul de acţiune pentru energie durabilă şi climă, Planul de mobilitate urbană durabilă – ca documente-program pentru perioada următorilor 10 ani, ar trebui să ţină cont la modul real de dorinţa cetăţenilor şi să integreze cu adevărat în viziunea de dezvoltare aspectele de mediu, energie, economie circulară, transport durabil, turism", se arată în comunicatul celor 3 organizaţii.
Semnatarii îşi menţin observaţia că, "sub umbrela proiectelor de mediu, se propun din nou intervenţii cu potenţial impact semnificativ, costisitoare şi care nu răspund nevoilor cetăţenilor". "Acţiuni punctuale precum cea de pe malul stâng al Crişului Repede nu se încadrează în nicio viziune de dezvoltare a oraşului, contribuind la afectarea valorilor mediului urban", se arată în informare, cu trimitere la lucrările făcute de ABA în zona Decebal.
Cele trei ONG-uri mai avertizează că, potrivit planurilor şi strategiilor elaborate de municipalitate în prezent, "Oradea se doreşte a fi culturală, verde, SMART, balneară, competitivă", dar "mai degrabă pentru accesarea unor fonduri de finanţare decât pentru a integra nevoile reale ale oraşului şi ale locuitorilor săi în noua paradigmă de dezvoltare a zonelor urbane".
"Contextul noilor provocări la nivel mondial ţine cont de rezilienţa la schimbările climatice, încălzirea globală, ameninţarea declanşării unei noi crize economice globale şi scurtcircuitarea lanţurilor de aprovizionare globale", spun semnatarii.
În aceeaşi scrisoare ecologiştii mai arată că urbanizarea a adus modificări substanţiale în viaţa oamenilor, dar a produs şi inconveniente, "precum poluarea sau afectarea dramatică a resurselor naturale".
"Aceste aspecte trebuie luate în considerare în viziunea asupra oraşului deoarece, cu timpul, degradarea mediului va afecta atât generaţiile actuale cât şi pe cele viitoare. Conflictul dintre urbanizare şi mediu se poate rezolva prin schimbarea modului de a gândi şi a acţiona, prin respect faţă de mediu", spun ecologiştii.