Universitatea orădeană nu putea primi o lovitură mai ruşinoasă decât să-şi vadă încătuşat rectorul, pe Constantin Bungău, iar apoi arestat la domiciliu pentru fapte de corupţie, alături de încă două colege, fosta decăniţă de la Ştiinţe Socio-Umane, Floare Chipea, şi profesoara Camelia Dindelegan de la departamentul de Psihologie, precum şi de soţul acesteia, preotul Marin Dindelegan.

În aşa situaţie-limită, universitarii aproape au amuţit, mai cu seamă că nu demult, în aprilie, tocmai l-au reales în funcţie pe Bungău, acordându-i al doilea mandat. "Parlamentul" instituţiei a făcut, totuşi, un prim pas pentru ieşirea din impas: luni, 4 iulie, Senatul universitar se întruneşte de urgenţă, pentru a decide dacă îl trage pe dreapta sau aşteaptă, ca şi cum nimic nu s-ar fi întâmplat, ca Bungău să se întoarcă liniştit la birou.

Şpăgi de aur

Rectorul Constantin Bungău n-a mai ajuns la Universitate din 24 iunie. Reţinut pentru 24 de ore de DNA în noaptea de 21/22 iunie, profesorul a fost trimis în arest la domiciliu pe 30 de zile de către Tribunalul Bihor, în după-amiaza de 24 iunie, Curtea de Apel Oradea menţinând sentinţa vinerea trecută.

Procurorii îl învinuiesc pe rector de luare de mită şi trafic de influenţă, la fel ca pe fosta decăniţă de la Socio-Umane, Floare Chipea, afirmând că amândoi au primit şpăgi de la soţii Camelia şi Marin Dindelegan, ea cadru didactic la departamentul Psihologie al aceleiaşi facultăţi, el preot ortodox la parohia Ioşia I, pentru ca femeii să-i fie scos la concurs un post de profesor. Concret, cei doi soţi i-ar fi plătit lui Chipea lucrări de renovări la casă şi i-au dat bijuterii de aur şi o pereche de ghete, iar lui Bungău o icoană argintată, o cravată Pada Murre, două perechi de butoni de aur şi un parfum Dior.

Şefi cu dileme

Plasarea în arest la domiciliu a rectorului, ca de altfel şi a celorlalţi, i-a pus în dilemă pe şefii rămaşi în fruntea Universităţii. Lunea trecută, prorectorul Marcel Roşca (foto), căruia Bungău i-a delegat atribuţiile de rector, şi preşedintele Senatului, Sorin Curilă, i-au cerut ministrului Educaţiei, Adrian Curaj, să-i edifice dacă nu cumva Bungău ar trebui suspendat din funcţie, iar în locul lui să fie desemnat un nou ordonator de credite. "Vrem să aflăm care sunt paşii de urmat, ca să nu încălcăm legea", şi-a explicat demersul Curilă, BIHOREANULUI.

Legea Educaţiei nu conţine nicio reglementare despre ce ar trebui să se întâmple dacă un rector este inapt să-şi exercite funcţia. Singurele dispoziţii le dă doar Codul Muncii, ce prevede că în cazul persoanelor arestate contractul de muncă se suspendă automat, iar în cazul celor arestate la domiciliu decizia privind suspendarea o ia angajatorul. Or, situaţia lui Bungău nu e chiar aşa simplă: ca profesor este angajat al Universităţii, dar Ministerul Educaţiei e cel care i-a dat ordinul de numire în funcţie ca rector, pe baza rezultatelor obţinute în alegerile din aprilie.

Atât Curilă, cât şi Roşca susţin la unison că nu-şi doresc neapărat suspendarea lui Bungău, ci doar să se asigure că fac ce trebuie. "Trebuie să ştim ce avem de făcut într-o astfel de situaţie cu care nu ne-am mai confruntat", explică Marcel Roşca.

Ceaţă din Capitală

Impasul a rămas însă nesoluţionat de Minister. Printr-o adresă semnată de şefa Direcţiei Contencios, Crina Mădălina Ciobanu, lui Curilă şi lui Roşca li s-a răspuns că angajatorul rectorului este Senatul, deci acest for îi poate suspenda contractul, ba - mai mult -  "trebuie/poate să solicite numirea unui alt ordonator de credite" (!). Atâta doar că Senatul n-a încheiat nici un contract de muncă, nici cu rectorul şi nici cu alţi profesori. Iar Ministerul îi pasează răspunderea într-un mod hilar, de vreme ce indică în acelaşi rând ba că "trebuie", ba că "poate" să-l înlocuiască pe rector cu "alt ordonator de credite".

Singurul fapt cert e doar că Senatul are atribuţii pentru încheierea contractului de management cu rectorul, în baza căruia trebuie şi să-i verifice activitatea de-a lungul mandatului. Numai că în actualul mandat al lui Bungău, început în luna mai, Senatul încă nu a apucat să îi dea actul la semnat, astfel că nici măcar această relaţie contractuală nu există.

Şi-n arest, şi-n concediu...

De asemenea, juriştii Ministerului au omis să clarifice un alt aspect: ieşit, după reţinere, din Arestul Poliţiei, Bungău a depus pe 24 iunie o cerere de concediu de odihnă pentru o lună, aprobată de decanul facultăţii unde predă, Alexandru Pele (Facultatea de Inginerie Managerială şi Tehnologică).

Conform Inspectoratului Teritorial de Muncă Bihor, căruia tot şefii Universităţii i-au cerut un punct de vedere, din punct de vedere legal rectorul este în concediu până pe 26 iulie, aşa încât Curilă şi Roşca nu ştiu dacă pot să-i suspende contractul de muncă ori mandatul de rector sau ar trebui, pur şi simplu, să-l lase în pace.

"Am revenit cu o adresă la Minister, cerând lămuriri suplimentare şi prezentându-le şi punctul de vedere al ITM Bihor", zice Curilă. Până vineri, însă, n-a primit un răspuns.

Şedinţă de urgenţă

Fie că Bucureştiul îi va "lumina" ori ba, Senatul universitar se întruneşte lunea aceasta, la ora 13, în şedinţă extraordinară cerută de prorectorul Roşca, pentru a decide ce să facă cu rectorul care nu-şi poate îndeplini sarcinile. De altfel, ca for deliberativ al Universităţii, Senatul nici nu se putea eschiva de la obligaţia, cel puţin morală, de a dezbate chestiunea.

Practic, senatorii sunt chemaţi să decidă dacă se impune sau nu suspendarea lui Bungău, iar dacă hotărăsc că da, să numească un nou ordonator de credite.

Deşi ar putea fi bănuit că urmăreşte să-l debarce pe Bungău, provocând alegeri anticipate pentru desemnarea unui nou rector, preşedintele Senatului zice că nici nu se pune problema ca acesta să fie revocat. "Carta Universităţii spune că revocarea se poate face numai dacă sunt încălcate condiţiile legale de ocupare a funcţiei. Aceste condiţii înseamnă să nu ai cazier, iar cazier ai doar dacă eşti condamnat", zice Curilă.

Judecata colegilor

Tot Carta mai prevede că un rector poate fi revocat pentru neîndeplinirea contractului de management, dar numai după ce un referendum universitar ar aproba demersul. Cum Bungău şi senatorii nu au un contract încheiat pentru mandatul 2016-2020, se exclude şi ipoteza aceasta.

Ca urmare, rectorul arestat la domiciliu riscă cel mult ca Senatul să-l suspende din funcţie, temporar, decizie care ulterior trebuie aprobată şi de ministrul Educaţiei. Rămâne de văzut ce vor hotărî senatorii universitari, după ce vor analiza toate aspectele problemei. Îl vor trage pe Bungău pe margine, până când acesta se va dovedi vinovat sau nevinovat, ori îl vor recunoaşte în continuare ca lider, girându-l din punct de vedere moral şi lăsându-l în funcţie în ciuda suspiciunilor serioase ce planezaă asupra lui?

De cealaltă parte, Bungău are, la rândul lui, la dispoziţie varianta susţinerii nevinovăţiei până-n pânzele albe, dar şi pe cea a unei demisii din funcţie, care ar rezolva toate dilemele morale şi ar deschide drumul pentru alegerea unui nou rector. Unul care să nu aducă Universităţii mai multe probleme decât are deja...

DESCHIZĂTOR DE DRUMURI

Precedentul Maghiar                         

Dacă Senatul va decide astfel, Constantin Bungău nu va fi, totuşi, primul rector al Universităţii din Oradea suspendat din funcţie.

În martie 2007, ministrul Educaţiei Mihail Hărdău l-a suspendat pe rectorul Doru Maghiar (foto), fiul defunctului Teodor Maghiar, după ce procurorii DNA declanşaseră o anchetă privind fapte de corupţie comise de cei doi împreună cu decanul de la Medicină, Adrian Maghiar, fratele celui dintâi şi fiul "Unchiului". Concret, cei trei au fost acuzaţi că au eliberat zeci de diplome false, iar bătrânul Maghiar, în plus, că raportase cifre false de şcolarizare, pentru a primi mai mulţi bani pentru finanţarea Universităţii.

În 2012, DNA i-a trimis în judecată pe Doru şi pe Adrian Maghiar, între timp tatăl lor decedând. Şi cei doi fii au scăpat de condamnare, după ce Tribunalul Satu Mare a constatat că faptele s-au prescris.