Președintele american Donald Trump a anunțat miercuri că intenționează să se întâlnească cu omologul său rus, Vladimir Putin, în Arabia Saudită, însă fără să se consulte în prealabil cu liderii europeni pe această temă și la scurt timp după o convorbire telefonică în care cei doi lideri au convenit să lanseze "imediat" negocieri pentru a pune capăt Războiului din Ucraina. Și președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, a confirmat că a discutat cu Trump despre planurile de pace. Anunțul lui Trump a stârnit consternare printre aliații Kievului, unii acuză chiar trădare și abandonarea Ucrainei. Mai multe țări europene au anunțat că vor să colaboreze cu Statele Unite pentru viitorul Ucrainei.
Negocieri imediate
Potrivit presei internaționale, Trump a declarat că se va afla în contact cu Putin în principal prin telefon, dar intenționează să organizeze o întrevedere față în față în Arabia Saudită. Totodată, liderul american a susținut că aderarea Ucrainei la NATO nu este fezabilă, contrazicând poziția fostei administrații Biden.
Convorbirea telefonică dintre Trump și Putin, care a durat aproximativ o oră și jumătate, a avut ca rezultat un acord pentru lansarea de negocieri imediate. Trump a indicat că acest proces va implica vizite reciproce în SUA și Rusia, ceea ce ar putea duce la prima sa călătorie la Moscova de la preluarea mandatului.
„Am convenit să lucrăm împreună, foarte strâns, inclusiv să ne vizităm reciproc țările”, a scris Donald Trump într-o postare pe reţeaua sa de socializare Truth Social, potrivit HotNews.ro.
„Încetarea rapidă a ostilităților”
De cealaltă parte, Kremlinul a transmis că Putin a subliniat importanța unei soluții durabile prin negocieri de pace, iar Trump s-a declarat favorabil unei încetări rapide a ostilităților. Totodată, liderii au convenit că este momentul ca SUA și Rusia să colaboreze mai strâns pentru a soluționa criza ucraineană.
„Președintele Trump s-a pronunțat în favoarea încetării rapide a ostilităților și a soluționării problemelor prin mijloace pașnice. (...) Preşedintele Putin a menţionat necesitatea de a aborda cauzele profunde ale conflictului şi a convenit cu Trump că o soluţie pe termen lung ar putea fi găsită prin negocieri de pace”, a declarat purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov.
Fără compromisuri privind suveranitatea
La rândul său, Zelenski a descris discuția sa cu Trump drept "lungă" și "foarte substanțială", menționând că a primit detalii despre conversația dintre liderii american și rus și exprimându-şi speranţa că Washingtonul va putea "împinge Rusia şi pe Putin spre pace".
"Am discutat multe nuanţe - diplomatice, militare, economice", a precizat Zelenski, potrivit Digi24. Ucraina nu va accepta, însă, compromisuri privind suveranitatea sa.
Șeful Administraţiei prezidenţiale ucrainene, Andrii Iermak, a precizat că Trump "a spus că este foarte hotărât să facă totul pentru ca războiul Rusiei împotriva Ucrainei să ia sfârşit". "Preşedinţii au convenit să înceapă imediat munca pe echipe", a adăugat el, menţionând că lucrează la o întâlnire faţă în faţă între Zelenski şi Trump.
Echipele ucrainene şi americane "vor începe un proces de lucru zilnic" după Conferinţa de securitate de la München, prevăzută la sfârşitul săptămânii, a afirmat Iermak. El a subliniat că Ucraina continuă să se opună oricărui compromis privind independenţa, integritatea teritorială şi suveranitatea sa.
Cei care vor conduce negocierile din partea Statelor Unite vor fi secretarul de Stat Marco Rubio, directorul CIA John Ratcliffe, consilierul pentru securitate națională Michael Waltz și trimisul special Steve Witkoff, a precizat președintele Trump.
Ucraina, participant egal sau nu?
Totuși, Digi24 menționează că Trump nu a numit Ucraina un participant egal la negocierile de pace preconizate cu Rusia. Atunci când a fost întrebat despre aceasta, miercuri, într-o discuţie cu jurnaliştii în Biroul Oval, Trump s-a limitat să spună că „este o întrebare interesantă”.
„Cred că ar trebui să facă pace. Oamenii lor sunt ucişi, iar eu cred că ar trebui să facă pace. Am spus că a fost un război rău, care nu trebuia purtat. Şi cred că ar trebui să facă pace. Asta e ceea ce cred”, a comentat Trump.
Când a fost întrebat dacă este de acord ca Zelenski să renunţe la teritorii sau să facă schimb de teritorii pentru a pune capăt războiului, el a răspuns: „Va trebui să facă ceea ce trebuie să facă, dar ratingurile sale, ca să folosesc un eufemism, nu sunt foarte ridicate”.
Şeful Casei Albe a adăugat că este puţin probabil ca Ucraina să revină la graniţele care existau înainte de 2014, sugerând că ţara ar trebui să cedeze teritorii Rusiei pentru a pune capăt războiului.
Preocupări în diplomația europeană
De altfel, analiștii americani avertizează că Ucraina ar putea fi nevoită să accepte un acord dezavantajos, inclusiv cedarea unor teritorii, în condițiile în care Administrația Trump consideră nerealistă revenirea la granițele din 2014.
Inițiativa lui Donald Trump de a negocia un armistițiu cu Rusia a generat reacții mixte la nivel internațional. Pe de o parte, Statele Unite și Rusia par hotărâte să inițieze negocieri imediate, în timp ce liderii europeni insistă asupra implicării Ucrainei și a menținerii unității transatlantice în sprijinul Kievului.
Pacea nu trebuie să fie impusă Ucrainei, iar orice soluție pentru rezolvarea războiului trebuie să implice Statele Unite, a declarat cancelarul german Olaf Scholz cu privire la discuțiile de miercuri seară dintre Donald Trump și Vladimir Putin.
Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a afirmat că orice acord de pace trebuie să fie durabil și să implice Ucraina.
De asemenea, oficiali din mai multe state membre NATO au cerut un loc pentru Kiev la masa negocierilor, mai arată HotNews.ro. În plus, state europene precum Germania, Franța și Marea Britanie au emis o declarație comună în sprijinul Ucrainei, anunțând că vor colabora strâns cu SUA pentru a asigura o soluție echitabilă și durabilă.
Aliații Ucrainei acuză trădare
HotNews.ro mai notează că anunțul lui Donald Trump a stârnit consternare printre aliații Kievului. Europenii nu înțeleg de ce nu sunt incluși în discuții, Kievul insistă că trebuie să participe la negocieri și toată lumea este îngrijorată de deschiderea arătată de Trump lui Putin și de concesiile făcute din start de Washington.
„Îngrijorător pentru europeni a fost și faptul că, în aceeași zi, Washingtonul a anunțat prin vocea secretarului Apărării Pete Hegseth cel puțin două concesii majore către Rusia: faptul că Ucraina nu mai poate reveni la frontierele de dinainte de 2014 și că varianta aderării Kievului la NATO nu este realistă”, precizează Hotnews.
Reacții dure au venit din partea aliaților Ucrainei din SUA.
„Fără aderare la NATO, fără trupe pe front? Sună a abandonare a Ucrainei”, a scris pe platforma X fostul ministru de externe lituanian Gabrielius Landsbergis, ca răspuns la comentariile lui Hegseth, care vin înaintea Conferinței de securitate de la Munchen pentru liderii politici și militari de la sfârșitul acestei săptămâni.
„Delegații zboară la Munchen nu pentru a negocia, ci pentru a-i da lui Zelenski veștile proaste”, a sugerat acesta.
Senatorul democrat Richard Blumenthal a condamnat mesajul lui Hegseth, numindu-l o „capitulare și trădare” a Ucrainei, iar colegul său, Adam Schiff, a punctat că Trump a sunat mai întâi Rusia, „inamicul nostru”, înainte de a suna Ucraina, „aliatul nostru”.
„Să spunem lucrurilor pe nume: aceasta este o cedare a intereselor Ucrainei și a intereselor noastre chiar înainte de începerea negocierilor. Trump, desigur, este un mare negociator - în acorduri care avantajează Kremlinul”, a declarat Schiff.
Secretarul american al Apărării, Pete Hegseth, a susținut că inițiativa lui Trump nu reprezintă o trădare a Ucrainei, ci o recunoaștere a necesității unei soluții diplomatice.
Ce implicații ar putea avea pentru România
Pe de altă parte, G4Media.ro scrie, citând o publicație italiană, că dacă un acord între Donald Trump și Vladimir Putin va duce la divizarea Ucrainei, România ar fi nevoită să împartă o graniță directă cu Rusia, deschizând ușa unor grave probleme geopolitice.
„Resursele de gaze din Marea Neagră, vitale pentru țară, ar fi în pericol, deoarece este puțin probabil ca Rusia să le permită românilor să le exploateze în mod liber. Mai mult, presiunea crescută la frontiere, cu un posibil aflux de migranți ilegali, ar crea noi tensiuni în toată Europa, în special cu țările mai puțin favorabile, precum Austria. România ar risca astfel să devină un punct critic în contextul unei instabilități în creștere în regiune”, arată sursa citată.