Ascuns în paginile cotidianului Crişana de miercurea trecută, un anunţ de angajare lansat de aşa-numita Direcţie de Dezvoltare şi Implementare Proiecte, despre a cărei existenţă bihorenii nici nu au habar, dezvăluie că la Consiliul Judeţean sunt doriţi doar angajaţii care vorbesc limba maghiară.

Pe lângă meritul de a atrage atenţia asupra unei instituţii care ani la rând n-a făcut decât să achite salarii unor diverşi politruci, anunţul demonstrează că noul şef al CJ Bihor, Pásztor Sándor, încurajează o discriminare la adresa românilor în ograda sa. "Să cunoşti mai multe limbi este o bogăţie, nu o discriminare", se justifică el.

Tăietori de frunze la câini

Direcţia de Implementare şi Dezvoltare Proiecte a fost înfiinţată în 2010 ca serviciu public subordonat CJ Bihor, condus la acea vreme de Radu Ţîrle. Scopul era pompos exprimat: să contribuie "la dezvoltarea economico-socială şi protejarea patrimoniului cultural al judeţului Bihor". În realitate, de atunci DDIP nu a făcut altceva decât să acorde finanţări nerambursabile unor ONG-uri. Cât a dat, cui şi cu ce folos n-a făcut public nimeni niciodată. La fel cum nimeni nu s-a plâns că în anii 2014 şi 2015 Direcţiei nu i s-a alocat niciun leu pentru finanţarea de proiecte, deci nu a făcut absolut nimic!

Totuşi, angajaţii DDIP, între 6 şi 12 la număr, au fost plătiţi cu regularitate, dovadă că scopul instituţiei este de fapt să ofere sinecuri unor protejaţi. Mai mult, nici unul dintre angajaţi n-a depus nici măcar o singură declaraţie de avere, pe motiv că nu sunt funcţionari, ci "personal contractual". Ca şi cum nu din bani publici ar fi plătiţi...

Politrucii

Între 2010 şi 2015, şeful DDIP a fost Şerban Morcan, membru PNL, fost preşedinte la FC Bihor, retras din activitate fără să se fi evidenţiat prin cine ştie ce reuşite. Director adjunct, care a şi preluat atribuţiile de director plin după demisia lui Morcan, este Nagy-Máté Andrei, membru UDMR.

Nici despre el opinia publică n-a auzit prea multe, remarcându-se doar prin faptul că în 2010, taman anul angajării la DDIP, a fost trimis în judecată de procurorii DNA Oradea pentru fraudarea fondurilor UE prin propria firmă de consultanţă Ego Trade SRL Borş. Condamnat în 2012 la 1 an de închisoare cu suspendare de către Judecătoria Satu Mare, Nagy-Máté a reuşit să obţină achitarea la Curtea de Apel Oradea, în 2013.

Pe statele de funcţii ale DDIP mai figurează şi alţi membri UDMR, ca Fenesi Klara, soţia unui alt director din CJ, Fenesi Tibor, şeful Direcţiei Social Comunitare, şi care de altfel lucrează part time, 4 ore/zi, chiar la UDMR Bihor. Culmea e că, pe Facebook, Fenesi Klara se laudă că este angajată la Gubeur, firma de consultanţă a preşedintelui executiv al organizaţiei judeţene, Szabó Ődőn.

Direcţie resuscitată

După doi ani de "şomerie", activitatea DDIP a înviat brusc în această toamnă. BIHOREANUL a descoperit pe site-ul Direcţiei, www.ddipbihor.ro, total necunoscut publicului şi nici măcar pomenit pe site-ul CJ, că a început selecţia pentru finanţarea de proiecte aferentă anului în curs. Programul are un buget uriaş, de 500.000 lei (spre comparaţie, bugetul Primăriei Oradea pentru ONG-uri este de 300.000 lei), bani care ar trebui împărţiţi între proiecte culturale şi de tineret, sociale, sportive sau menite să reducă vulnerabilitatea la acte de corupţie.

Anunţul a fost postat pe 7 octombrie, când a fost publicat şi în Jurnal bihorean, iar ONG-urile trebuie să depună dosare până pe 10 noiembrie. De ce - dacă banii sunt atât de mulţi, iar perioada de înscriere atât de scurtă - DDIP n-a anunţat selecţia şi prin conferinţe de presă sau comunicate pe care să le preia toată mass-media, poate fi doar intuit: de aceste finanţări nu trebuie să afle decât ONG-urile de casă!

Dedicaţie în ungureşte

Tot pe site-ul obscur, DDIP anunţă şi că face angajări. Între 2010 şi 2011, CJ Bihor a derulat un proiect transfrontalier pentru înfiinţarea unei aşa-zise agenţii de ştiri proprii, în realitate un portal cu conţinut sărăcăcios şi de proastă calitate, www.newsbihor.ro, manager de proiect fiind acelaşi Szabó Ődőn. Proiectul a avut o finanţare uriaşă, de 558.000 euro, bani care s-au dus doar pe realizarea banalului site şi pe salariile echipei de proiect, rămasă şi ea anonimă. Semn că niciodată scopul agenţiei n-a fost să furnizeze ştiri relevante, ci doar să plătească lefuri.

Acum, DDIP caută şef pentru agenţie, care funcţionează ca Serviciu în cadrul Direcţiei şi nu mai are niciun angajat, după ce fosta jurnalistă Liana Bursaşiu şi fotograful Ruben Popa şi-au dat demisia la începutul acestui an. Modul în care DDIP a pregătit concursul trădează, însă, că acesta e doar un pretext pentru a angaja noi oameni ai UDMR. Discriminatoriu faţă de cetăţenii care nu ştiu maghiara, majoritari în judeţ, concursul are ca cerinţă obligatorie cunoaşterea limbii ţării vecine, pe lângă română şi engleză.

Astfel, "neminoritarii" sunt excluşi de la concurs, ceea ce încalcă însăşi Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, dar şi OG 137/2000 privind prevenirea şi sancţionarea discriminării, care prevăd că dreptul la muncă se asigură fără nicio discriminare bazată pe sex, rasă, culoare, religie ori limbă. Altfel spus, tot aşa cum etnicii maghiari pot participa la concursuri în toate instituţiile din Bihor, şi românii ar trebui să aibă aceeaşi libertate!

Obligaţii pe alese

Previzibil, şeful DDIP susţine că nu îi discriminează pe români. "Această agenţie este realizată într-un proiect transfrontalier româno-maghiar. Este firesc ca viitorul angajat să cunoscă limba partenerilor din Ungaria", consideră Nagy-Máté Andrei. Ce nu zice, însă, UDMR-istul este că limba oficială a Programului Hu-Ro este engleza, nu maghiara, dar şi că proiectul tocmai se încheie, căci expiră termenul de 5 ani în care, conform angajamentului în faţa finanţatorului european, agenţia trebuie să funcţioneze. Altfel spus, agenţia de ştiri nu mai are nicio obligaţie faţă de partenerii din Ungaria, cu atât mai puţin să comunice cu ei în limba lor.

De altfel, până acum în acest serviciu au putut lucra bine-mersi angajaţi care nu ştiau ungureşte, cum a fost şi Bursaşiu, dar, brusc, odată cu preluarea şefiei CJ de UDMR, nu se mai poate. "De acum înainte nu se mai poate, trebuie să ştie maghiara", spune Nagy-Máté, sfidător. Întrebat dacă şi "partenerii maghiari" ştiu limba română, Nagy-Máté aproape a izbucnit în râs la "absurdul" situaţiei: "Ei nu au această obligaţie!". Iar când reporterul BIHOREANULUI i-a spus că ce face e discriminare, n-a mai dorit să continue discuţia: "Simt că aveţi intenţii rele".   

Pro şi contra

Nici preşedintele CJ Bihor, Pásztor Sándor, nu vede vreo discriminare. "Direcţia derulează proiecte transfrontaliere şi şeful agenţiei trebuie să scrie şi în maghiară", a hotărât Pásztor, care, de altfel, şi la concursul pentru desemnarea purtătorului de cuvânt al CJ, desfăşurat în septembrie, a impus aceeaşi condiţie.

Vicele PSD-ist al CJ, Ioan Mang, susţine şi el ideea. "Eu personal nu cunosc maghiara, dar cred că şi la dumneavoastră în redacţie ar trebui să fie jurnalişti care să ştie această limbă", a răspuns el, ironic. În schimb, omologul său de la ALDE, Traian Bodea, s-a declarat iniţial revoltat. "Nu sunt de acord, aici suntem în România!", a spus el, pentru ca apoi să se înmoaie, susţinând că între timp aflase că postul presupune "comunicare cu parteneri din Ungaria". De ce această comunicare se poate face numai în maghiară, nimeni nu explică.

Pe de altă parte, liderul opoziţiei din CJ, liberalul Ionel Avrigeanu, consideră că nu este necesară cunoaşterea limbii maghiare pentru un asemenea post şi confirmă însăşi inutilitatea DDIP: "Planul PNL înainte de alegeri era să contopim această direcţie cu Direcţia Social Comunitară a CJ, pentru că activităţile lor se suprapun, ambele finanţează proiecte locale". Desigur, însă, pe liberali nu i-a deranjat DDIP pe vremea când era condusă de omul lor. O dovadă în plus că niciun partid n-a aşteptat altceva de la această instituţie decât să bage bani în buzunarele celor care vorbesc "pe limba lor"...


DISCRIMINARE
Precedentul de la Cluj

În 2012, un concurs similar celui pe care Direcţia de Dezvoltare şi Implementare Proiecte a CJ Bihor îl organizează acum a avut loc la Radio Cluj, care căuta redactor şef adjunct impunând drept obligaţie cunoaşterea unei limbi minoritare, maghiara sau, de ochii lumii, ucraineana.

Jurnalistul Mihai Miclăuş a reclamat discriminarea în instanţă, arătând că el n-a putut să se înscrie în concurs. Judecătorii Tribunalului Cluj i-au dat dreptate şi au anulat definitiv concursul. Şi pentru acest motiv, BIHOREANUL cere Consiliului Judeţean să anuleze concursul şi să reformuleze condiţiile de participare, eliminând discriminarea doritorilor nevorbitori de limbă maghiară.