Turcia a dispus joi suspendarea aplicării prevederilor Convenţiei Europene pentru Drepturile Omului, în cadrul măsurilor care decurg din proclamarea stării de urgenţă.

"Turcia va suspenda temporar implementarea obligaţiilor care decurg din Convenţia Europeană pentru Drepturile Omului, în conformitate cu decretarea stării de urgenţă; drepturile şi libertăţile fundamentale nu vor fi afectate în această perioadă. Şi Franţa a decretat starea de urgenţă; şi Franţa a suspendat Articolul 15 al Convenţiei Europene pentru Drepturile Omului", a declarat vicepremierul turc Numan Kurtulmuş.

"Decretarea stării de urgenţă nu intră în contradicţie cu prevederile Convenţiei Europene pentru Drepturile Omului", a subliniat oficialul turc.

"Starea de urgenţă va oferi Guvernului oportunităţi de a contracara tentativa de lovitură de stat şi de a curăţa în totalitate aparatul instituţional de membrii mişcării lui Fehtullah Gulen. Vreau să garantez că drepturile şi libertăţile fundamentale şi viaţa de zi cu zi nu vor fi afectate de aceste măsuri. Cetăţenii noştri trebuie să fie liniştiţi în această privinţă", a explicat Kurtulmuş.

Articolele Convenţiei Europene pentru Drepturile Omului (CEDO) la care face referire Administraţia Recep Tayyip Erdogan vizează instituirea unor măsuri juridice de excepţie, în situaţii de urgenţă. Nu pot fi afectate, însă, dreptul la viaţă, interzicea torturii, interzicerea sclaviei şi a muncii forţate, şi nu se pot aplica pedepse conform unor legi care nu erau în vigoare lla data comiterii faptelor.

Nu este prima oară când Turcia recurge la această măsură, derogarea de la CEDO a Turciei mai având loc şi în 1990, în urma ciocnirilor armate cu kurzii. În istoria CEDO, există mai multe state care au cerut derogarea de la Convenţie, ca urmare a unor stări de urgenţă. Cele mai recente, în 2015, au fost Franţa şi Ucraina, prima în urma atentatului terorist din noiembrie, a doua în urma conflictului din Donbas. Alte ţări care au suspendat CEDO sunt Albania, Armenia, Georgia, Grecia, Irlanda şi Marea Britanie.

Preşedintele turc, Recep Tayyip Erdogan, a dispus miercuri seară instituirea stării de urgenţă în Turcia, la nivel naţional, timp de cel puţin trei luni, în cadrul măsurilor luate după tentativa de lovitură de stat. "Obiectivul instaurării stării de urgenţă este de a lua în mod rapid şi eficient măsurile necesare pentru a elimina ameninţările la adresa democraţiei în ţara noastră, la adresa statului de drept, a drepturilor şi libertăţilor cetăţenilor turci", a declarat Recep Erdogan.

Preşedintele Turciei a făcut acest anunţ după reuniunile cu membrii Guvernului şi cu cei ai Consiliului pentru Siguranţa Naţională, primele organizate după tentativa de lovitură de stat soldată cu peste 250 de morţi. 

"Această măsură este necesară pentru adoptarea unor măsuri rapide" împotriva mişcării clericului Fehtullah Gülen, în scopul "eliminării acestei ameninţări la adresa democraţiei", a subliniat Erdogan.

"Instituirea stării de urgenţă nu este în niciun caz împotriva democraţiei, a legilor şi libertăţilor. Dimpotrivă, are rolul de a le consolida, de a proteja cetăţenii", a insistat Erdogan, catalogându-i drept "martiri" pe cei ucişi în confruntări cu militarii rebeli în timpul tentativei de lovitură de stat.

Turcia a abolit în anul 2004 pedeapsa cu moartea pentru toate situaţiile. Există, însă, informaţii că preşedintele Recep Tayyip Erdogan ar intenţiona reintroducerea în legislaţie a pedepsei cu moartea după acest complot eşuat, dar un astfel de amendament ar avea doar rolul de a descuraja alte acţiuni viitoare, căci, teoretic, Ankara nu poate aplica o lege retroactiv, pentru fapte comise înainte de a fi în vigoare.