Vara viitoare, turiștii ar putea să campeze în patru localități - Bratca, Șuncuiuș, Vadu Crișului și Dobrești - aflate pe teritoriul ariei protejate Pădurea Craiului, sit pentru care autoritățile au atras o finanțare europeană de peste 40 milioane de lei. Banii vor fi folosiți și pentru amenajări turistice în mai multe peșteri din zonă și decolmatarea lacului Vida.
De asemenea, într-un proiect similar, în valoare de 11 milioane de lei, se va pune la punct infrastructura turistică din Tășad, comuna Drăgești, unde turiștii vor fi invitați nu doar să admire zona, ci și să-și testeze anduranța pe un traseu de via ferrata.
La cort sau cu rulota
Cele două proiecte europene au fost lansate luni, într-o conferință de presă susținută de vicepreședintele CJ Bihor, Mircea Mălan, și de președintele Agenției Naționale pentru Arii Naturale Protejate, Vasile Carnariu, la Vadu Crișului, pe teritoriul Pădurii Craiului.
Investiția în această arie protejată și, totodată, una dintre zonele preferate de turiștii din Bihor este mare, de 40 milioane de lei, toți bani europeni nerambursabili, iar scopul activităților proiectului este să conserve cât mai bine situl natural în care viețuiesc mai multe animale protejate și cresc plante ocrotite de lege.
Prima problemă pe care proiectul vrea să o rezolve este cea a campingului clandestin. În prezent, în localitățile vecine Crișului Repede – Bratca, Șuncuiuș, Vadu Crișului – ajung numeroși turiști dornici să rămână peste noapte la cort, dar în toate locurile preferate de ei lipsesc parcările, toaletele ori locurile amenajate pentru a face foc.
Cu fonduri nerambursabile se vor amenaja acum un centru de vizitare la Bratca, respectiv centre de management, cercetare și educație ecologică la Șuncuiuș, Vadu Crișului și Dobrești, clădiri care vor avea în jur și zone de camping. De exemplu, la Vadu Crișului va fi amenajat un „glamping” cu peste 100 de locuri disponibile, adică un camping cu corturi de mari dimensiuni și condiții peste medie, dar și un alt camping pentru rulote. Ambele vor fi pe malurile Crișului Repede, lângă podul rutier care duce spre traseul de urcare către peștera Vadu Crișului.
La Șuncuiuș, campingul va fi amenajat lângă peștera Unguru Mare, unde va fi făcută și o parcare, astfel încât turiștii să nu mai intre cu mașina în tot defileul Crișului Repede.
Bani pentru peșteri
Proiectul mai vizează și realizarea unei infrastructuri de vizitare în peșterile Unguru Mare, Vadu Crișului, Vântului, Osoi și Igrița, ultimele trei fiind acum închise publicului. După amenajările făcute prin acest proiect, ele vor putea fi vizitate, dar doar cu echipament specific speologiei și cu ghid.
Peștera Vântului (foto) este cea mai lungă din România: are aproape 50 de kilometri, iar intrarea în ea se face de pe teritoriul comunei Șuncuiuș (sursa foto: www.padureacraiului.ro)
„Să nu vă închipuiți că sunt amenajări deosebite, dar ar trebui să avem un traseu care parcurge circuitul peșterii”, a spus Vasile Carnariu, referitor la amenajările care se vor face în peșteri. În principal, vor fi doar lucrări de iluminat, care să nu perturbe viața și formațiunile peșterilor.
La Dobrești, proiectul va asigura banii necesari și pentru decolmatarea Lacului Vida (foto), din satul Luncasprie, un alt obiectiv turistic cunoscut. În prezent, specialiștii estimează că acumularea de apă este colmatată în proporție de 80% și spun că refacerea habitatului pentru flora și fauna acvatică este necesară.
În ajutorul liliecilor din Tășad
Al doilea proiect prezentat în această conferință de presă vizează aria protejată din Tășad, comuna Drăgești, care include rezervația de calcare tortoniene (importante depozite fosilizate) și peșterile Stracoș și Tășad.
Aici, cu 11 milioane de lei (din care 10 milioane fonduri nerambursabile), se vor amenajări turistice în ambele grote, se vor trasa poteci pentru turiști cu o lungime totală de aproape 5 km, se va construi un centru de vizitare și o parcare pentru turiști, care vor fi invitați și într-un loc de popas la limita ariei protejate ori într-un loc de belvedere lângă peștera Stracoș. Tot aici va fi amenajat un pod suspendat și un traseu de via ferrata, foișoare și locuri de odihnă.
Pe lângă amenajări necesare pentru turismul responsabil față de natură, cele două proiecte au în comun și componenta de combatere a ferigilor. Atât în Pădurea Craiului, cât și la Tășad sunt suprafețe mari de pajiști cotropite de ferigi, o plantă invazivă, iar CJ și ANANP au atras fonduri pentru combaterea ei într-un mod mecanizat, fără substanțe chimice care ar putea dăuna ariei protejate. La Tășad, de pildă, pajiștea este un loc important de hrană pentru colonia de lilieci care hibernează în cele două peșteri, astfel că, pentru binele liliecilor – specie protejată de lege – ferigile vor fi anihilate.
„În esență, ideea noastră a fost de a face ca tot ce înseamnă turism din zona ariilor naturale protejate să fie corect reglementat, inclusiv cei care vin cu corturile să o facă în locuri corect amenajate, în jurul acestor idei de educație ecologică, astfel încât interacțiunea dintre om și natură să fie una firească, fără pagube”, a explicat Mircea Mălan.
Vasile Carnariu (stânga) și Mircea Mălan (dreapta) au prezentat luni ambele proiecte
Pe repede-înainte
Luni, Mălan și Carnariu au mai lansat un proiect european, care vizează aria protejată Muntele Șes. La fel ca acel proiect, și cele două prezentate la Vadu Crișului au o problemă: termenul de finalizare este 31 decembrie 2023, când se încheie exercițiul financiar european prin care sunt finanțate.
Pentru lucrările din Pădurea Craiului și Tășad, licitațiile sunt în derulare, așa că întârzierea este evidentă și, cel mai probabil, autoritățile din România vor cere păsuiri din partea finanțatorului european, iar dacă nu le vor primi, vor finanța din bugetele proprii lucrările neefectuate la termen.
Întrebați de ce încep atât de târziu aceste proiecte, dat fiind că ANANP și CJ Bihor lucrează la documentația lor din anul 2022, oficialii au explicat că ele au trebuit modificate în mai multe rânduri, pentru a corespunde criteriilor impuse de finanțator, stricte în general, dar mai ales când vine vorba de arii protejate.