Parlamentul de la Kiev a adoptat o nouă lege privind minoritățile naționale fără să se consulte cu reprezentanții comunității române din Ucraina, iar Ministerul Afacerilor Externe de la București a reacționat, spunând că această situație este „regretabilă”. Noua lege a fost dată și fără o consultare a Comisiei de la Veneția.
Sunt mai multe aspecte din această lege care nu-i avantajează pe minoritarii români din Ucraina, acestea fiind evidențiate de MAE.
„Regretabil”
Potrivit Euronews.ro, Ministerul Afacerilor Externe (MAE) consideră "regretabil" faptul că legea privind minorităţile naţionale din Ucraina a fost adoptată de Parlamentul de la Kiev, în absenţa unei noi consultări a Comisiei de la Veneţia, "a cărei opinie ar fi contribuit în mod cert la asigurarea unui text cuprinzător şi clar din perspectiva standardelor juridice europene în materie, inclusiv prin verificarea modului în care recomandările sale anterioare sunt reflectate în textul normativ".
"De asemenea, este regretabil faptul că legea a fost adoptată în absenţa unei consultări adecvate a reprezentanţilor comunităţii române din Ucraina, aşa cum a solicitat partea română", se arată în comunicatul MAE.
În acest context, MAE solicită autorităţilor ucrainene "să consulte Comisia de la Veneţia chiar şi în acest stadiu şi să pună în aplicare, pe deplin, recomandările acesteia, având în vedere faptul că legea prevede un termen de şase luni pentru intrarea sa în vigoare".
Promisiunea lui Zelenski
Ministerul român aminteşte că "România susţine pe deplin parcursul european al Ucrainei şi înţelege dorinţa firească de accelerare a procesului de apropiere de UE, însă semnalează faptul că accelerarea intempestivă a procesului de legiferare în acest domeniu a afectat, de o manieră semnificativă, procesul de consultare cu reprezentanţii minorităţilor naţionale, care ar fi trebuit să fie unul de substanţă, anterior adoptării legii".
Mai mult decât atât, reprezentanții României arată că au cerut în repetate rânduri Ucrainei ca românii din această țară să fie consultați înainte ca noua lege să fie elaborată.
"Partea română a invocat permanent în contactele cu partea ucraineană promisiunea preşedintelui Ucrainei conform căreia persoanele aparţinând comunităţii române din Ucraina vor beneficia de acelaşi tratament de care beneficiază în România persoanele aparţinând comunităţii ucrainene", punctează MAE.
De altfel, amintește Digi24.ro, în discursul pe care l-a susținut în fața parlamentarilor români în 4 aprilie, președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a spus că vrea să înceapă dialogul cu autoritățile din România în privința minorităților din cele două țări „imediat ce situația o va permite”. „Viitorul nostru este împreună într-o mare familie europeană”, a mai spus el.
Problemele românilor
Deși arată că legea reprezintă „o variantă îmbunătățită” în raport cu proiectele anterioare, Ministerul Afacerilor Externe din România punctează câteva dintre aspectele care-i nemulțumesc pe români la această lege.
Unul dintre acestea este că „nu există nicio prevedere privind utilizarea limbii materne în relația cu autoritatea judecătorească”.
De asemenea, arată Ministerul de Externe, „persistă neclarități privind aplicarea concretă a prevederilor privind utilizarea limbilor minoritare în administrație, în zonele locuite în mod tradițional de persoane aparținând minorităților naționale și la cererea acestora, precum și a celor care reglementează că informațiile de interes general (anunțuri, care, printre altele, conțin o ofertă publică de încheiere a unui contract, plăcuțe informative, indicatoare, panouri, mesaje, inscripții și alte informații textuale, vizuale și audio amplasate public care sunt utilizate sau pot fi utilizate pentru a informa un număr nelimitat de persoane despre bunuri, lucrări, servicii, anumite entități comerciale, funcționari, angajați ai întreprinderilor sau autorităților de stat, organismelor locale de autoguvernare) sunt dublate în limba minorității naționale (comunității) printr-o hotărâre a consiliilor sătești, comunale, orășenești”.
Totodată, „nu este clarificată problema asigurării resurselor financiare pentru traducerea informațiilor referitoare la evenimentele artistice și culturale, atunci când este necesară asigurarea traducerii în limba de stat” și „subzistă chestiunea lipsei de finanțare pentru asociațiile reprezentative ale minorităților naționale, fiind prevăzută doar posibilitatea finanțării punctuale pe bază de proiecte și pe bază competitivă, în limitele bugetului alocat anual în acest scop”.