Preşedintele UDMR Bihor, senatorul Cseke Attila, a anunţat joi, într-o conferinţă de presă, că partidul său are în lucru două teme mai vechi, dar revenite în actualitate, ambele privind centralizarea statului.

Contra centralizării

Cseke a afirmat că grupurile parlamentare ale UDMR vor depune în două săptămâni un proiect pentru modificarea Codului de procedură fiscală, astfel încât prin lege să fie statuată anularea transferului administrării contribuabililor mijlocii de la judeţe la regiuni, transfer operat în urmă cu doi ani.

Preşedintele UDMR Bihor a amintit că ANAF a mutat administrarea firmelor mijlocii în baza unei prevederi referitoare la o posibilitate în acest sens, dar principiul general este că acestea trebuie administrate acolo unde îşi au sediile, inclusiv cele secundare.

De altfel, anul trecut toţi parlamentarii din Bihor s-au opus mutării de la Administraţia Judeţeană a Finanţelor Publice la Direcţia Regională a Finanţelor Publice Cluj a administării celor 1.082 firme mijlocii din judeţ. Tot anul trecut, UDMR a cerut revenirea la situaţia anterioară, în numele subsidiarităţii, principiu în baza căruia un serviciu public trebuie gestionat la nivelul cel mai apropiat de cetăţean.

Cseke a spus că prin proiectul UDMR va fi înlăturată în mod expres posibilitatea ca administrarea firmelor mijlocii să fie făcută la nivel de regiune şi va fi reglementată obligativitatea ca acest lucru să aibă loc la nivel judeţean. "Practic, să revenim la ce a fost înainte", a spus şeful UDMR Bihor, adăugând că partidul său se opune centralizării.

Contra măririi decalajelor

Pe de altă parte, Cseke a vorbit joi şi despre strategia de dezvoltare teritorială a României şi proiectul de lege pentru amenajarea teritoriului naţional pe reţele de localităţi, concepută anul trecut de fostul ministru al Dezvoltării Regionale, Vasile Dâncu, dar preluată de actuala guvernare, în ciuda opoziţiei UDMR.

Strategia ar urma să clasifice localităţile în funcţie de mărimea populaţiei şi importanţa socială, economică şi administrativă: municipiul Bucureşti - capitală de importanţă naţională şi europeană, poli regionali şi respectiv secundari cu potenţial transnaţional (cu peste 250.000 locuitori şi respectiv peste 100.000 locuitori), poli judeţeni principali (cu peste 40.000 locuitori) şi secundari (peste 20.000 locuitori), poli rurali principali (5.000 locuitori) şi simple comune.

Cseke a anunţat că, deşi vechiul proiect a fost clasat în Parlament înainte de alegerile din decembrie 2016, el a fost preluat cu modificări nesemnificative de actuala guvernare, fiind înaintat Senatului cu două luni în urmă, astfel încât urmează să fie votat la finele toamnei. UDMR se opune lui deoarece, în loc să reducă decalajele dintre diversele zone şi localităţi ale ţării, le va accentua.

Clujul, peste Oradea

Preşedintele UDMR Bihor a explicat că din start criteriile alocărilor financiare pentru diversele proiecte vor favoriza zonele şi localităţile deja dezvoltate în detrimentul celor mai puţin dezvoltate.

"S-a introdus o metodologie de evaluare a proiectelor pentru investiţii până în 2035, iar dacă un proiect va fi conform strategiei va primi din start 10 puncte, dacă nu 0 puncte. Dacă proiectul este propus de un pol regional principal cu potenţial transnaţional (n.r. - cum este Clujul), va primi din oficiu 10 puncte, dacă va fi propus de un pol secundar (n.r. - cum e Oradea) va primi doar 7 puncte", a spus Cseke.

El a afirmat că vor fi avantajate astfel, din start, regiunea Bucureşti-Ilfov, precum şi polii regionali principali - Cluj, Iaşi, Timişoara, Craiova, Constanţa, Piteşti, Braşov şi Ploieşti. Cseke a mai dat ca exemplu felul în care proiectele propuse de comune pol rural de dezvoltare, precum Suplacu de Barcău, vor fi favorizate faţă de cele propuse de Marghita, centru urban cu rol zonal.

"Viziunea aceasta este inacceptabilă pentru UDMR. Vom face sute de amendamente. Dacă viziunea nu se schimbă, noi nu vom susţine acest proiect", a încheiat Cseke.