Microbiştii ştiu că, oricât ar greşi preferaţii lor pe teren, cea mai mare vină o poartă mereu arbitrii, personajele cel mai des "pomenite", cel puţin în România, la orice meci. 

Deloc speriate de acest stigmat, trei tinere din Bihor demonstrează totuşi că pot impune respect într-o lume dominată de bărbaţi, "înarmate" cu fluiere, cartonaşe şi fanioane. Gabriela Toderaş, Adina Popa şi Paula Popa sunt arbitre de fotbal fiindcă, deşi pare neobişnuit pentru nişte domnişoare, iubesc, efectiv, acest sport. Şi o arată asigurându-se că jocul se desfăşoară corect, cum trebuie, după reguli...

Poliţista cu fanion

Cea mai experimentată dintre cele trei arbitre este Gabriela, acum în vârstă de 29 de ani. În 2010 tânăra a absolvit Şcoala de Subofiţeri de Poliţie de la Câmpina iar acum, după câţiva ani de muncă în teren, este agent principal şi lucrează la Serviciul Financiar-Contabilitate al Poliţiei Bihor, fiind şi absolventă de Ştiinţe Economice.

Arbitrajul este, în schimb, o pasiune mai veche, descoperită în clasa a X-a. "Dirigintele meu din Aleşd era arbitru de fotbal. M-a văzut probabil mai înfiptă, mai luptătoare, şi mi-a sugerat să fac cursurile de arbitraj ale Asociaţiei Judeţene de Fotbal", povesteşte Gabi. După ani de muncă, a ajuns arbitru asistent divizionar, delegat la meciuri din Liga I la fotbal feminin, unde a adunat peste 45 de partide, dar şi la Liga a III-a la bărbaţi, unde a depăşit borna de 50.

Cum de ceva vreme femeile arbitru trebuie să treacă probe fizice identice cu cele ale bărbaţilor, pentru a nu ieşi din formă Gabi munceşte alături de un antrenor personal. "Unii îmi spuneau că femeile nu-s de fotbal, lucru care m-a ambiţionat şi mai mult. Şi femeile pot arbitra, chiar şi mai bine decât bărbaţii!", zice tânăra, care în weekenduri arbitrează, ca tuşieră, confruntări disputate în Timişoara, Arad, Cluj, Bistriţa şi Maramureş.

Tinere, da’ aprige

La 22 de ani, Adina Popa este şi ea, deja, un arbitru cu experienţă. A început cursurile de specialitate în Oradea pe când avea 17 ani, după ce a remarcat un anunţ în presă. "Mă uitam la fotbal cu tata şi am devenit pasionată şi eu. Sunt o fată cu personalitate, m-am gândit că mi s-ar potrivi", spune Adina.

S-a specializat în arbitraj de centru şi a fost selectată în Programul Talente Liga a IV-a, implementat de UEFA şi de Comitetul Central al Arbitrilor (CCA), ceea ce înseamnă că, timp de 18 luni, a fost delegată la nivel naţional pentru a conduce jocurile de juniori republicani (U17 şi U19) şi pe cele din Liga 2 de fotbal feminin. Cum mereu a avut prestaţii bune, CCA a delegat-o recent şi la partide de fotbal masculin din Liga a III-a. Nici Adina nu face doar arbitraj, fiind studentă în anul III la Universitatea din Oradea, atât la Kinetoterapie, cât şi la Geografia Turismului.

La 19 ani, Paula Popa, care întâmplător are acelaşi nume de familie ca Adina, arbitrează la nivel naţional meciuri de juniori republicani şi cele din Liga a II-a feminin, fiind şi ea studentă, în anul I, la Educaţie Fizică şi Sport. Spre deosebire de prietenele sale, Paula a vrut chiar să fie fotbalistă, dar n-a găsit nicio echipă de fete în zonă. "Ştiu că e puţin ciudat pentru o fată, dar mereu am avut o atracţie pentru fotbal", spune tânăra, care a început încă de la 14 ani să se pregătească pentru arbitraj.

Curtate de fotbalişti

La nivelul ligilor inferioare, arbitrii nu sunt prea bine plătiţi (în Liga a III-a primesc 600 lei pe meci, impozabili, iar la juniori republicani 130 lei pentru două meciuri), dar asta nu le împiedică pe cele trei fete să-şi ia rolurile în serios. Doar de deciziile lor depind rezultatele unor meciuri serioase! Ca dovadă, au trăit şi situaţii tensionate, ocolind totuşi scandalurile. Mai auzeau în primii ani remarci deloc elegante de la sportivii din teren sau din partea publicului, dar între timp, spun ele, au reuşit să impună respect.

"Unii apreciază faptul că am tupeu să fac asta, dar nu e vorba de tupeu, ci de plăcere", zice Paula. Iar asta pentru că sportul în care iau decizii chiar li se pare special. "Un fotbal de calitate este gândit. E nevoie de viziune, anticipare şi strategie, nu numai de mişcare şi forţă", explică Gabi.

Tinere şi frumoase, cele trei arbitre primesc nu rareori avansuri din partea celor pe care îi "judecă", unii fotbalişti căutând să le contacteze pe Facebook, alţii abordându-le direct pentru a le invita la şuete. "Mă amuză lucrurile astea. Eu ştiu de glumă, dar nu accept niciodată invitaţiile", zice Gabi. În fond, cele care fac regulile, atât pe teren, cât şi în afara lui, sunt ele, arbitrele...