În 30 iunie 2021, Camera Deputaților, în calitatea de cameră decizională, a adoptat un proiect de lege inițiat de Guvern pentru modificarea articolului 369 din codul penal vizând infracțiunea de incitare la violență, ură sau discriminare. Mai concret, instituțiile europene au solicitat statului român să adapteze un text de lege aflat în vigoare din anul 2014 în sensul de a se preciza expres două aspecte: faptul că și incitarea la violență este infracțiune și că inclusiv o categorie de persoane poate fi subiect al discriminării.
În acest context, Ministerul Justiției a operat aceste minime modificări și, prin intermediul Guvernului, a sesizat Parlamentul. Proiectul inițial a fost amendat în Senat în sensul în care s-au introdus numeroase criterii de definire a discriminării, mai mult sau mai puțin discutabile, însă comisia juridică a Camerei Deputaților a adoptat raport favorabil propunerii inițiale a Guvernului, iar plenul Camerei a adoptat în unanimitate această formă care prevede că „incitarea publicului, prin orice mijloace, la violență, ură sau discriminare împotriva unei categorii de persoane sau împotriva unei persoane pe motiv că face parte dintr-o anumită categorie de persoane se pedepsește cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă”.
În 21 iulie, Președintele României și-a exercitat dreptul de sesizare a Curții Constituționale, solicitând constatarea neconstituționalității modificării legislative deoarece aceasta este neclară. În sesizarea care va fi analizată de Curte la data de 15 septembrie se arată: „În scopul protejării efective a grupurilor minoritare din România în fața discursului instigator la ură, violență și discriminare era necesară includerea în mod expres în conținutul normativ al reglementării a unor criterii în textul ce va incrimina infracțiunea de incitare la violență, ură sau discriminare”. De asemenea, în sesizare se precizează că „inexistența oricăror criterii în conținutul normei de incriminare poate conduce la concluzia că această infracțiune vizează orice fel de criteriu; în realitate, această imprecizie în reglementare lasă loc subiectivismului și arbitrariului în aplicare”.
Urmează ca instanța constituțională să stabilească dacă textul legal este sau nu neconstituțional, mai ales că nu a generat în practică nicio problemă timp de peste 7 ani. Nu în ultimul rând, cred că legea trebuie să fie clară și să interzică violența și discriminarea nu numai strict pe baza unor criterii aflate azi la modă. Mai concret, spre exemplu, și grașii sau slăbănogii, mustăcioșii sau bărboșii, miopii ori cei cu calviție sau plete trebuie să fie protejați de o normă penală egală pentru toți și elaborată să dureze zeci de ani.