"Am organizat această conferinţă de presă la solicitarea oficială a companiei NIS Petrol, pentru a prezenta planurile pe care domniile lor le au în baza Hotărârii de Guvern care le permite explorarea hidrocarburilor convenţionale în judeţul Bihor, respectiv petrol şi gaze naturale, lucru care în judeţul Bihor se întâmplă de câteva zeci de ani", a declarat prefectul Claudiu Pop, în debutul întâlnirii.
"Nu putem şi nu vrem"
Cuvântul a fost luat apoi de reprezentanţii NIS Petrol, care au prezentat compania. "Este cea mai mare firmă din Serbia, care face parte din grupul Gazprom. Suntem nepotul Gazprom", a declarat Vadim Smirnov, director general NIS Petrol România. Potrivit acestuia, compania şi-a propus ca până la sfârşitul lui 2015 să construiască în România 120 de staţii de carburanţi şi, complementar, are un "program mare" pentru explorarea şi exploatarea carburanţilor tradiţionali.
Apoi, Smirnov a ţinut să lămurească cea mai mare controversă legată de acordul petrolier deţinut de NIS: posibilitatea exploatării gazelor de şist prin tehnica fracturării hidraulice. "Nu ştiu de ce activităţile noastre sunt legate cu gazele de şist. Vreau să vă spun în mod definitiv şi irevocabil: nici n-am discutat această posibilitate cu Guvernul român, nici n-am planificat activităţile respective aici în România, nici nu putem să o facem, n-avem tehnologii şi niciodată n-am făcut-o, nici în Serbia, nici în Rusia", a declarat Smirnov.
Potrivit acestuia, investiţia NIS în Bihor s-ar putea ridica la sute de milioane de euro, dacă prospecţiunile seismice vor arăta că perimetrul deţine zăcăminte de gaze naturale şi petrol. "Niciun euro din această sumă nu este legat de gazele de şist", a completat directorul.
Potrivit reprezentanţilor NIS, o dovadă în acest sens este şi faptul că în acordul petrolier pentru perimetrul Felix, încă neavizat de Guvern, s-a introdus un punct special care spune explicit că "nu se vor efectua tehnici de fracturare hidraulică".
Totul depinde de "bogăţie"
Ca să convingă despre adevărul spuselor sale, directorul a lansat invitaţia pentru orice doritor la explorările pe care NIS le face în judeţul Timiş. "Veţi vedea că este o muncă delicată, de farmacie. Operăm cu colegii din Ungaria, care folosesc tehnica cea mai modernă", a spus Smirnov, făcând referire la compania maghiară AGS, angajată pentru efectuarea prospecţiunilor seismice 2D şi 3D.
Aceste prospecţiuni presupun deplasarea pe teren a unor maşini generatoare de aşa-numitul impuls seismic, care măsoară "bogăţia" zăcămintelor. Faza de prospecţiuni va dura 6-8 luni, iar apoi, vreme de aproximativ jumătate de an, datele vor fi analizate, ca la final să rezulte o hartă cu zăcămintele de petrol şi gaze din perimetru. În funcţie de această hartă, NIS va decide unde şi câte sonde amplasează pentru extragerea resurselor. "Dacă aveţi zăcăminte, o să fiţi informaţi. Dacă nu găsim, o să plecăm", a completat Smirnov.
Directorul NIS a mai precizat că o parte din forţa de muncă necesară investiţiei va fi asigurată din rândul localnicilor comunelor de pe raza perimetrului întins pe o suprafaţă de peste 1.000 de kilometri pătraţi şi care cuprinde, dincolo de denumirea Tria, mult mai multe comune bihorene. Însă directorul nu a putut da o cifră exactă privind angajările ori investiţiile, întrucât, spune el, totul depinde de rezultatul prospecţiunilor.
La rândul său, Petr Ambros, responsabil de relaţia NIS cu statul, a precizat câteva detalii despre obligaţiile firmei. "Acordul de concesiune este confidenţial, din păcate. Ce pot să vă spun este că în el nu este vorba de gaze de şist, este axat pe hidrocarburi tradiţionale", a declarat Ambros. Întrebat care sunt obligaţiile financiare ale NIS faţă de România, rusul a spus că "s-a plătit o sumă pentru concesionare, de ordinul milioanelor de euro" şi că, dacă se vor face exploatări, se va plăti o redevenţă pe fiecare baril de ţiţei extras, redevenţă despre care s-a rezumat să spună că "are şase cifre".
Protestatare avertizate
Întâlnirea cu jurnaliştii orădeni a avut loc imediat după o masă rotundă la care au participat aceiaşi reprezentanţi NIS, alături de primarii comunelor în care compania urmează să lucreze, dar şi reprezentanţi ai Gărzii de Mediu Bihor, Agenţiei pentru Protecţia Mediului Bihor şi Agenţiei Naţionale pentru Resurse Minerale Bihor.
Potrivit prefectului, edilii bihoreni au fost interesaţi dacă ruşii vor exploata gaze de şist şi dacă vor distruge drumurile. "Ce fac ei nu are nici în clin, nici în mânecă cu gazele de şist. Orice investiţie care aduce un plus de valoare eu o susţin", a declarat Claudiu Pop. "Mi-aş dori ca în acest domeniu să vină sute de milioane de euro. Mi-aş dori să fim un nou Dubai al Europei", a mai spus prefectul.
În timp ce ruşii discutau cu presa, în Parcul Traian, trei militante anti-gaze de şist protestau paşnic. Deşi ştiau că reprezentanţii NIS dau asigurări că nu vor exploata gaze de şist, ecologistele au spus că nu îi cred. "Pe site-ul East West Petroleum scrie clar că ei caută gaze de şist. Aşa că singura soluţie este să nu se facă nimic", a spus Laura Turdean, una dintre protestatare.
Pentru că n-au avut autorizaţie de protest, ecologistele au primit câte un avertisment de la Jandarmerie.