Rujeola sau pojarul este una dintre cele mai comune boli ale civilizaţiei umane care, în ciuda existenţei unui vaccin, rămâne încă o problemă globală de sănătate.
Boala este determinată de un virus (virionul rujeolic) şi apare în mod natural numai la om. Înainte de introducerea vaccinării active epidemiile de rujeolă apăreau o dată la 2-3 ani, cel mai frecvent în lunile de primăvară şi afectau până la 95% din copiii de până la 15 ani din zonele urbane. Virusul se transmite prin intermediul secreţiei nazo-faringiene în mod direct, sau prin micile picături care rămân în aer, de unde ajunge în organismul celor expuşi, la nivelul mucoaselor nazale, faringiene şi conjunctivale.
Persoanele infectate pot transmite boala după a 5-a zi de la infectare până la 5 zile după apariţia leziunilor cutanate. Boala este foarte contagiosă, determinând în 90% din cazuri infectarea reciprocă a mai multor copii din aceeaşi familie. Îngrijorătoare este creşterea constantă a numărului de cazuri de rujeolă în toată lumea, fenomen asociat cu apariţia unor epidemii la sugarii şi copiii preşcolari nevaccinaţi, dar şi la elevi de liceu sau studenţi vaccinaţi în marea majoritate (peste 95%).
Se mai observă o tendinţă de creştere a vârstei tipice de infectare (5-14 ani) la peste 20 de ani (22% din cazuri). Aproximativ 50% din cazurile de rujeolă apar la preşcolarii nevaccinaţi. Infecţia primară este rar asimptomatică. Manifestările clinice din perioada de incubaţie (care durează între 8 şi 12 zile) sunt reprezentate de febră (peste 40 gr.C), iritabilitate, conjunctivită cu lăcrimare exagerată, edem al pleoapelor, fotofobie, tuse severă spastică şi secreţii nazale abundente.
La circa 12 zile de la infectare apar leziunile specifice de la nivelul mucoasei bucale (mici pete roşii, neregulate) şi a tegumentelor (pete roşii care apar iniţial retroauricular şi ulterior coboară pe gât şi trunchi, ajungând după 3 zile la nivelul membrelor inferioare şi dispărând în ordinea în care au apărut, totul durând aproximativ 6 zile). Rujeola este o boală benignă şi autolimitată în majoritatea cazurilor, dar poate uneori prezenta complicaţii, dintre cele mai frecvente sunt bronşita, pneumonia interstiţială (de obicei la copii suferinzi de leucemie sau alte afecţiuni grave sistemice), conjunctivita (care poate evolua spre keratită şi chiar orbire), miocardita, hepatita fără manifestări clinice, glomerulonefrita acută tranzitorie şi encefalomielita (care apare la 1 din 1000 de bolnavi, cu mortalitate la 10%; în 25% din aceste cazuri apar alte complicaţii severe invalidante cum sunt epilepsia, retardarea mintală sau surditatea).
ATENŢIE! În primele 3 luni de sarcină, rujeola poate determina malformaţii congenitale la făt (riscul este de 50% în prima lună, cu scădere în lunile următoare), motiv pentru care se recomandă întreruperea sarcinii. Rujeola poate reactiva focarele latente de tuberculoză, sau poate acutiza o formă latentă de tuberculoză, iar în caz de TBC evoluată, poate favoriza diseminarea tuberculoasă.
REŢINEŢI! Rujeola necomplicată nu necesită tratament, fiind indicată izolarea bolnavului la domiciliu. Nu se vor administra antibiotice. Cazurile cu complicaţii şi cele cu afecţiuni sistemice anterioare infecţiei se tratează obligatoriu în spital.
Citiți pe această temă și articolul 10 copii bolnavi de rujeolă, în Bihor. Toți sunt nevaccinaţi!