Înfiinţată la jumătatea secolului XIX ca o societate de ajutorare a răniţilor rămaşi în urma războaielor, Crucea Roşie este una dintre cele mai longevive organizaţii din lume şi din România. Ghidaţi de şapte principii - umanitate, imparţialitate, neutralitate, independenţă, voluntariat, unitate şi universalitate - voluntarii Crucii Roşii spun "prezent" la fiecare calamitate care se lasă cu răniţi ori oameni rămaşi pe drumuri.

De zeci de ani, Crucea Roşie funcţionează şi în Bihor, unde, din fericire, voluntarii asociaţiei n-au prea avut dezastre după care să intervină. "Ne axăm pe organizarea de cursuri de prim-ajutor, pentru ca toată lumea să ştie ce are de făcut într-o situaţie de urgenţă, şi pe ajutorarea unor familii de sărmani din judeţ", spune directorul Alexandru Pantea. Şi, tot din fericire, Bihorul este printre judeţele cu cei mai puţini sărmani!

Educarea, activitatea de bază

- Care este astăzi misiunea Crucii Roşii?

- Principala noastră misiune este activitatea de ajutor social. Crucea Roşie asistă persoanele vulnerabile în situaţii de dezastre şi de criză. De asemenea, protejează sănătatea, derulând cursuri şi acţiuni prin care oamenii să înveţe să rămână sănătoşi.

- Ce activitate are filiala din Bihor?

- Ne axăm pe cursuri de acordare de prim-ajutor, învăţăm populaţia să ajute, până la sosirea Ambulanţei. Facem cursuri contra cost la societăţi comerciale, instituţii, cu persoane fizice interesate, cu elevi, studenţi. Avem formatori de prim-ajutor, medici sau voluntari ai Crucii Roşii, mulţi dintre ei cu mai multe cunoştinţe decât medicii. De asemenea, avem un detaşament de intervenţie la dezastre, pe care din fericire nu trebuie să-l folosim. Derulăm campanii de prevenire a consumului de droguri, pentru promovarea donării de sânge şi de informare cu privire la diferite boli. Pentru elevi organizăm an de an, împreună cu Inspectoratul Şcolar, concursul "Sanitarii pricepuţi". Pe latura socială, derulăm programe pentru ajutorarea săracilor. De exemplu, avem o bancă de alimente la supermarketurile Carrefour şi Real Episcopia, unde adunăm mâncare pentru persoanele sărmane.

- De când sunteţi dvs. la conducere?

- Am fost ales preşedinte în urmă cu 14 ani, cu un mandat pe viaţă. Eram atunci voluntar al Crucii Roşii de patru ani, iar anterior am fost director economic şi, o scurtă perioadă, director general la ORSER Oradea. De profesie, sunt economist.

- Cu ce bani îşi susţine Crucea Roşie Bihor activităţile?

- Din cursurile de prim-ajutor, care costă fiecare 150 lei, din cotizaţiile celor circa o sută de membri, care plătesc anual 10 lei, şi din finanţare de la Consiliul Judeţean. Anul trecut, am primit 50.000 lei.

Voluntarii, tineri cuminţi

- Aveţi şi subfiliale în judeţ. Unde anume şi ce activităţi au acestea?

- În urmă cu un deceniu aveam 23 de subfiliale, dar azi mai avem doar trei, la Ştei, Beiuş şi Marghita. Din păcate, nu a mai existat interes din partea voluntarilor, de aceea au dispărut. Voluntarii de acolo fac exact ce fac şi cei din Oradea.

- Câţi voluntari aveţi? Ce fac ei, concret?

- Acum avem 40 de voluntari activi, pe care ne putem baza în orice moment, şi încă vreo 40 mai puţin activi, care vin sau nu vin. Majoritatea sunt elevi, studenţi sau medici rezidenţi. Ei măsoară gratuit tensiunea şi glicemia, fac demonstraţii de prim-ajutor, colectează alimentele adunate în containerele de la supermarketuri - unde adevărul este că se adună, dar numai de sărbători - apoi împărţim aceste alimente la persoanele nevoiaşe. Tot cu voluntarii distribuim obiecte de îmbrăcăminte pe care le primim de la Finanţe, din marfa pe care o confiscă şi nu o pot vinde, sau încălţăminte pe care o primim sponsorizare de la Deichmann.

- Care este profilul voluntarului Crucii Roşii?

- Cum ziceam, 90% sunt elevi, studenţi sau tineri absolvenţi de facultate. Sunt activi, cuminţi, şi-au făcut prieteni aici. Pe lângă muncă, se şi distrează...

"Stăm mult mai bine decât alţii"

- Sunt preocupaţi orădenii de azi de acţiuni umanitare?

- Nu putem spune că nu, dat fiind că de sărbători în containerele noastre se adună sute de kilograme de alimente.

- Dar de cursurile de prim-ajutor?

- Da, avem solicitări. În plus, la demonstraţiile pe care le facem în parcuri ori în hypermarketuri, se adună lumea. Fiecare se gândeşte că nu se ştie niciodată când un coleg sau o rudă are nevoie de ajutor.

- Din fericire, Oradea este ferită de dezastre naturale şi catastrofe. Care credeţi că sunt, atunci, cele mai stringente probleme sociale ale urbei?

- În general, sărăcia este problema socială, dar la noi nu aş spune că este chiar o problemă. Bihorul stă foarte bine, printre judeţele cu cei mai puţini sărmani, departe de judeţe din Moldova sau de Sălaj, de exemplu. În evidenţele noastre avem doar cazuri izolate de oameni cu venituri mici, circa 200 de familii.