De anul viitor, fiecare primărie din România va plăti bani grei pentru deşeurile pe care, deşi ar putea să le recicleze, le abandonează în haldele de gunoi. În timp ce Comisia Europeană a avertizat deja Guvernul că riscă amenzi uriaşe pentru că nu a adoptat directivele privind colectarea deşeurilor, nici în Bihor situaţia nu este... curată.
Proiectul de 43 milioane de euro al Consiliului Judeţean pentru implementarea unui sistem de management integrat al deşeurilor (SMID), care presupune colectarea selectivă a gunoiului în toate localităţile din judeţ, pentru a putea fi reciclate, este în mare întârziere. Deşi toate instalaţiile au fost finalizate, licitaţiile pentru folosirea lor sunt abia în faza de pregătire.
Proiect ambiţios
Demarat în 2009, cu fonduri europene, proiectul SMID are ca obiectiv colectarea separată a deşeurilor din întreg judeţul, scop în care Bihorul a fost împărţit în şase zone de gestionare - Oradea, Aleşd, Salonta, Beiuş, Marghita şi Săcueni - fiecare urmând să aibă propriul operator de salubritate.
În plus, proiectul prevedea construirea în Oradea a unei staţii de tratare mecano-biologică, unde deşeurile vegetale să fie compostate, precum şi a patru staţii de sortare a deşeurilor, la Beiuş, Marghita, Salonta şi Valea lui Mihai. Aici, aşa cum deja se întâmplă la Aleşd şi la Oradea, unde existau deja platforme similare, deşeurile reciclabile trebuiau împărţite pe categorii: PET-uri, hârtii, cartoane, folii şi pungi, sticle, tetrapak-uri. De asemenea, SMID a mai cuprins şi achiziţionarea a numeroase utilaje şi recipiente pentru colectarea deşeurilor. În timp ce utilajele vor deservi staţiile, containerele şi pubelele ar urma să fie distribuite în toate satele.
Cu viteza melcului
Evaluat direct de Comisia Europeană, proiectul SMID este departe de a se concretiza, chiar dacă, potrivit contractului încheiat de Consiliul Judeţean, trebuia încheiat la data de 30 septembrie a acestui an. Altfel spus, de la 1 octombrie în judeţ ar trebui să funcţioneze doar şase firme de salubritate, care să adune deşeurile de la toţi locuitorii, iar aceştia ar trebui nu doar să ştie ce înseamnă colectarea selectivă, ci şi să o respecte. Nu de alta, dar de anul viitor, toate primăriile vor fi obligate să reducă cu 45% cantitatea de deşeuri trimisă la halda ecologică, obiectiv imposibil de atins fără colectarea separată a reciclabilelor.
Cel mai probabil, primăriile vor plăti amenzi pentru neîndeplinirea obiectivului, deoarece - deşi toate construcţiile şi achiziţiile de echipamente prevăzute de SMID au fost finalizate – Consiliul Judeţean nu a lansat încă nicio licitaţie publică pentru operarea sistemului.
"În acest moment se lucrează la finalizarea caietelor de sarcini pentru delegarea serviciului şi la recepţiile finale pentru toate componentele constructive ale proiectului", susţine o adresă a Consiliului Judeţean, transmisă BIHOREANULUI la solicitarea redacţiei. Conform acesteia, funcţionarii pregătesc licitaţiile pentru stabilirea celor şase firme care vor aduna deşeurile şi cea pentru folosirea staţiei de tratare mecano-biologică. Munca e greoaie pentru că proiectul demarat acum zece ani cuprinde doar date statistice vechi, neactualizate, aşa că nu se pot estima cantităţile de deşeuri pe care firmele de salubritate vor trebui să le adune din fiecare zonă. Şi, fie din lentoarea primarilor, fie chiar din comoditatea lor, angajaţii CJ colectează informaţiile cu viteza melcului...
În prelungiri
Chiar dacă ar finaliza caietele de sarcini acum, CJ Bihor tot nu s-ar încadra în termenul limită deoarece, înainte de lansarea licitaţiilor, documentaţia va trebui aprobată în fiecare din cele 101 unităţi administrativ-teritoriale ale judeţului. Ca urmare, e imposibil de spus când anume se vor stabili câştigătorii procedurilor. Experienţa altor judeţe, care au fost mai avansate în implementarea proiectelor SMID şi au licitat serviciile în 2016 sau anul trecut, arată că atribuirea contractelor de salubritate poate dura luni de zile.
Aşadar, de pe acum e clar că termenul limită al proiectului nu va fi respectat. Reprezentanţii CJ Bihor garantează, totuşi, că acesta va fi prelungit, iar Bihorul nu va pierde cele 199 de milioane de lei, cât reprezintă valoarea proiectului. Chiar dacă ar fi aşa, e cert că toate lecţiile de reciclare învăţate de bihoreni în timpul campaniilor de promovare derulate anul trecut de acelaşi Consiliu Judeţean, prin reclame plătite pe internet, la TV şi radio, vor fi uitate de bihoreni până când vor apuca să şi aplice regulile colectării selective...