Etnograful Tereza Mózes, supravieţuitoare a Holocaustului, care a locuit timp de zeci de ani în Oradea, a împlinit miercuri 100 de ani. Cu acest prilej, 100 de orădeni, între care cei mai mulți elevi, i-au urat „La mulți ani!” și au citit fragmente din cartea scrisă de Mózes, „Decalog însângerat”, la Muzeul Istoriei Evreilor din Oradea. 

Etnograful, care locuieşte în prezent în Israel, i-a ascultat pe fiecare în parte prin intermediul unui apel video pe Skype.

La evenimentul numit "100 de voci pentru Tereza Mózes" au fost prezenţi elevi şi profesori de la colegiile "Emanuil Gojdu", "Onisifor Ghibu" şi "Mihai Eminescu" şi liceele "Aurel Lazăr", "Iuliu Maniu", "Ady Endre", "Partenie Cosma", "Betel", Liceul de Arte şi "Mihai Viteazul", dar şi directoarea Muzeului oraşului Oradea, Angela Lupşea.

Cei prezenţi au lecturat, în cadrul evenimentului, 100 de fragmente din cartea scrisă de Tereza Mózes, "Decalog însângerat", în care autoarea descrie întâmplările prin care a trecut în ghetoul din Oradea, dar şi în lagărele naziste în care a stat închisă mai mulţi ani.

Pe lângă elevii şi profesorii care au citit din cartea ei şi, totodată, i-au urat "La mulţi ani!", Tereza Mózes a mai fost felicitată şi de Petru Stern, membru al Comunităţii Evreieşti din Oradea, ajuns şi el la o vârstă venerabilă, şi de fosta dirigintă a fiicei sale, Elisabeta Stark (foto stânga). 

Evenimentul a fost inclus în proiectul "Ambasadorii memoriei", în care elevii dornici să cunoască mai multe despre istoria evreilor în Oradea şi în lume au început, din primăvară, să participe la mai multe activităţi. Proiectul a cuprins până acum vizite în principalele clădiri din oraş, care au fost construite de evrei, precum şi activităţi de voluntariat. Pentru implicarea lor, adolescenţii vor fi răsplătiţi cu o excursie. "Ne gândeam să îi ducem la casa memorială Elie Wiesel", a spus Diana Iancu, muzeograf şi coordonatorul proiectului. 

Tereza Mózes a donat pentru Muzeul Istoriei Evreilor din Oradea 285 obiecte între care cărţi, documente, fotografii, uniforma care a purtat-o când a fost eliberată de Armata Rusă şi regulamentul ghetoului din Oradea.

Originară din Şimleu Silvaniei, Tereza Mózes s-a născut în familia lui Ignác Klärmann şi Mária (Szmuk), având trei surori, Ibi, Magda, Erzsi, şi un frate, David (Duci). În 1928, familia Klärmann s-a mutat la Oradea, micuţa Tereza având pe atunci 9 ani. Aici, a urmat cursurile Gimnaziului de Fete Evreiesc, apoi Liceul "Oltea Doamna".

A fost martora schimbărilor petrecute la nivelul oraşului între anii 1928-1944, transformări politice şi sociale, în urma cărora dintr-un oraş primitor, Oradea s-a transformat treptat într-un oraş ostil evreilor. A fost închisă în ghetoul din Oradea, iar mai apoi dusă pe rând în lagărele Auschwitz-Birkenau, în cele din Kaiserwald, Riga şi Stutthof. A fost închisă şi la Dörbek, un lagăr din nordul Poloniei.

Scăpată cu viaţă, Tereza Mózes a scris ulterior cartea "Decalog însângerat", precum şi volumul "Evreii din Oradea".

Află mai multe despre activitatea etnografului Tereza Mózes, în articolul: "100 de voci pentru Tereza Mózes": Mai mulţi elevi vor citi din cartea supravieţuitoarei Holocaustului, la Muzeul Evreilor.