Facultatea de Medicină şi Farmacie este, neîndoielnic, „vedeta” Universităţii din Oradea. Nu doar pentru că aduce distincţii, că are cei mai mulţi studenţi şi cele mai mari încasări, ci şi fiindcă a fost în mai multe rânduri protagonista unor afaceri scandaloase, ce au scos la iveală că a certificat ca medici oameni care habar nu aveau de medicină. Iar şirul dezvăluirilor continuă...
Televiziunea naţională din Danemarca a difuzat recent un amplu reportaj prin care acuză FMF Oradea că trimite în lume impostori. Protagonist, de astă dată, este un somalez care, după ce a absolvit Medicina la Oradea, s-a angajat în Danemarca şi a greşit tratamentul tuturor pacienţilor care i-au ajuns pe mână, motiv pentru care a şi rămas, rapid, fără dreptul de a profesa. O poveste care repune pe tapet problema calităţii absolvenţilor FMF şi ridică, din nou, suspiciunea că, de fapt, instituţia atestă profesional numeroşi impostori...
Doctor fără şcoală
Una dintre ţările europene cu deficit de medici, Danemarca încearcă să-l suplinească atrăgând specialişti din alte ţări. An de an, numărul străinilor din spitalele daneze creşte, ceea ce are repercusiuni asupra calităţii actului medical, după cum au arătat jurnaliştii televiziunii naţionale DR TV într-un reportaj-anchetă intitulat „Doctorii străini”.
Difuzat luna trecută, în trei episoade de câte 40 de minute fiecare, filmul ridică întrebări serioase despre pregătirea medicilor străini. În prim-plan stă cazul unui posesor de diplomă eliberată la Oradea care, după şase ani de studiu, a dovedit că nu ştie nici măcar noţiuni elementare.
Abdullahi O., acum în vârstă de 40 de ani, s-a născut în Somalia, dar a dobândit şi cetăţenia daneză, locuind în această ţară din copilărie. În 2016, a absolvit Medicina Generală la FMF Oradea, specializare pe care a urmat-o în limba engleză, asemenea tuturor străinilor care aleg să studieze aici. Că nu s-a omorât cu şcoala se vede cu ochiul liber: la examenul de licenţă a fost notat cu 5 pentru lucrarea scrisă şi cu 10 (!) pentru prezentare, astfel că a avut o medie finală de 7,5. Imediat după ce şi-a primit diploma, Abdullahi s-a întors în Danemarca, dornic să profeseze.
Sisteme diferite
În ţara nordică, un absolvent de medicină poate practica mult mai uşor decât în România. La noi în ţară, la capătul a 6 ani de facultate absolvenţii trebuie să promoveze un nou examen, de rezidenţiat. În funcţie de specializarea aleasă, pregătirea suplimentară durează între 3 şi 6 ani, timp în care rezidentul consultă pacienţi doar sub supravegherea unui medic specialist şi susţine mai multe evaluări. Abia la finalul stagiului, dacă promovează toate examenele, rezidenţii devin la rându-le specialişti, putând profesa pe cont propriu.
În Danemarca, însă, nu există rezidenţiat, iar asta pentru că autorităţile au încredere în capacitatea facultăţilor de a transmite cunoştinţe studenţilor, astfel că nu pretinde absolvenţilor şi alte studii suplimentare. Conform legislaţiei daneze, absolventul unei facultăţi de medicină din afara ţării, dar aflată pe teritoriul Uniunii Europene, primeşte autorizaţia de doctor după simpla verificare a autenticităţii acesteia. Interesant este că regula nu se aplică absolvenţilor din Danemarca, care, la fel precum cei din spaţiul non-UE, trebuie să profeseze timp de un an sub supravegherea unui medic cu liberă practică.
As în malpraxis
Legislaţia daneză i-a permis lui Abdullahi să obţină repede autorizaţia de doctor, aşa că în 2017 s-a şi angajat ca medic generalist supleant, într-o clinică din oraşul Esbjerg. În patru zile, a consultat aici 69 bolnavi şi aproape toţi s-au plâns conducerii că medicul n-a ştiut nici măcar să-i examineze.
Intervievaţi de jurnaliştii danezi, doi pacienţi au povestit că dr. Abdullahi părea să nu înţeleagă nimic din documentele lor medicale şi nici măcar nu le-a făcut aşa-numita anamneză, cel mai probabil pentru că nici nu ştia ce să-i întrebe despre starea lor de sănătate. „Cazuri de malpraxis”, a concluzionat DR TV.
Concediat după doar patru zile, Abdullahi a vrut să se angajeze la un spital în Sønderborg, dar a fost supus unui test. L-a picat cu brio, oferind răspunsuri greşite la absolut toate întrebările! Drept urmare, şefii spitalului şi-au pus problema dacă omul este cu adevărat un medic sau şarlatan, şi l-au reclamat la Autoritatea pentru Siguranţa Pacienţilor. Această instituţie l-a supus la un nou test, pe care de asemenea l-a picat, astfel că autorizaţia i-a fost suspendată.
Mai mult, jurnaliştii danezi susţin că Abdullahi nici măcar nu avea dreptul să se înscrie la o facultate, deoarece diploma de Bacalaureat pe care o deţine, de la un liceu din Copenhaga, este, de fapt, falsă! Totodată, deşi bărbatul a susţinut în CV că după absolvirea liceului a urmat un curs medical de doi ani în Marea Britanie, în realitate nici n-a trecut pe-acolo. Altfel spus, un farsor care, în schimb, s-a integrat perfect în peisajul universitar orădean...
Şcoală după buget
Echipa DR TV l-a contactat telefonic pe Abdullahi, dar acesta a refuzat orice explicaţii. Jurnaliştii nu s-au lămurit încă dacă vreun pacient i-a făcut plângere ori dacă autorităţile judiciare îl cercetează în vreun fel, dar, ca să afle cum a putut obţine o diplomă de doctor, ziaristul Nikolaj Venge şi un cameraman au venit astă-vară la Oradea. Echipa televiziunii daneze a încercat să vorbească cu decanul FMF, Adrian Maghiar, a cărui semnătură se află pe diploma lui Abdullahi, dar acesta a refuzat să acorde un interviu, pretextând că nu are timp.
Jurnaliştii au încercat apoi să vorbească cu studenţi străini, dar şi aceştia i-au evitat, unii motivând, frontal, că „nu sunt deschişi faţă de presă”. Reticenţa - arată reportajul - poate fi explicată printr-un mesaj pe care tinerii l-au primit de la profesori, de fapt un avertisment să nu vorbească cu ziariştii deoarece aceştia ar pregăti un reportaj denigrator, astfel încât absolvenţii din Oradea să nu mai poată fi angajaţi în străinătate.
Doi dintre studenţii străini au încălcat, totuşi, regula tăcerii şi au acceptat un interviu filmat, în care au explicat de ce au venit să studieze la FMF. „Oradea este cel mai ieftin oraş din UE unde poţi studia medicina. Nu mi-am permis nici măcar Bulgaria”, a afirmat Paul Wagner, un tânăr din Germania. Acelaşi argument le-a invocat şi Cynthia Chi, din Finlanda, care a spus că niciun student străin nu vine la Oradea pentru că aici ar fi o facultate de prestigiu, unde se face şcoală serioasă, ci exclusiv din raţiuni financiare. „Reputaţia facultăţii este proastă”, a confirmat Paul.
Pe bani
Suspiciunile jurnaliştilor danezi despre calitatea doctorilor români sunt întărite şi de spusele unui alt student, din Timişoara, care recunoaşte făţiş că facultăţile de medicină au reguli... mafiote! „Nu promovezi dacă nu plăteşti. Preţurile cresc an de an. Pentru cel mai greu examen am plătit 600 euro”, declară tânărul, sub identitate protejată.
De asemenea, Cristina Oprea, o româncă ajunsă doctoriţă în Danemarca şi intervievată de DR TV spune şi ea, pe şleau, că un absolvent de medicină din România nu ştie mare lucru. Ea însăşi, când s-a angajat la un spital, din Viborg, a realizat că este mai slab pregătită decât colegii danezi şi, de aceea, a simţit nevoia să lucreze supravegheată, pentru a nu greşi. Concluzia? Şcoala românească de medicină este slabă, mâncată de corupţie şi, implicit, periculoasă...
Vechime în corupţie
Jurnaliştii danezi au arătat că nu doar FMF, ci întreaga Universitate din Oradea are o faimă proastă, de „fabrică de diplome”, făcând referire la scandalul care în 2007 i-a avut ca protagonişti pe decanul de atunci al FMF, Adrian Maghiar, pe fratele acestuia, Doru, şi pe tatăl lor, Teodor Maghiar (foto), întemeietorul universităţii, care era rector.
După cum se ştie, procurorii Parchetului General au demonstrat atunci că aceştia au semnat 90 de diplome false, majoritatea în specializări medicale, unele de-a dreptul inventate, pentru străini care n-au învăţat nici măcar o singură zi la Oradea. În 2012, după ce bătrânul Maghiar a murit, cei doi fii ai săi au fost trimişi în judecată, dar tardiv, răspunderea penală pentru falsul intelectual de care fuseseră acuzaţi fiind între timp prescrisă.
Imaginea negativă a Universităţii s-a perpetuat, mai cu seamă că instituţia n-a făcut nimic ca să se reabiliteze. O dovadă este chiar şi faptul că Adrian Maghiar a redevenit, în 2016, decan la Medicină, ceea ce pentru jurnaliştii de la DR TV este greu de înţeles. La fel de greu le-a fost să înţeleagă şi faptul că Universitatea e condusă de rectorul Constantin Bungău, care a fost reţinut de procurori cu trei ani în urmă şi inculpat pentru că ar fi luat mită, ori detaliul că în ultimii cinci ani trei profesori ai FMF au fost prinşi luând şpăgi de la studenţi în schimbul promovării examenelor. Privind acest tablou al corupţiei, nu e de mirare că jurnaliştii străini se întreabă dacă nu cumva Abdullahi a promovat şi el examenele tot pe bani, nu pe ştiinţă.
Un student slab...
Singurii oficiali ai Universităţii pe care danezii au reuşit să-i intervieveze sunt prorectorii Ligia Burtă (foto), profesor la FMF Oradea, şi Eugen Macocian, de la Ştiinţe. Cu diploma lui Abdullahi în mână, Burtă a declarat că nota acestuia la licenţă îi reflectă nivelul cunoştinţelor. „Este un 5. Înseamnă că următoarea instituţie care este interesată de el trebuie să-l verifice, să-l evalueze. Eu m-aş gândi de două ori înainte să-l angajez”. În replică, jurnaliştii au subliniat că pentru ei o diplomă de licenţă nu trebuie să fie doar o „hârtie”, ci dovada că absolventul chiar are cunoştinţele necesare pentru a fi doctor.
Chiar şi după difuzarea reportajului, cazul Abdullahi rămâne pentru şefii Universităţii unul singular, nefericit, nicidecum o dovadă că la FMF nu s-ar face şcoală. „În acest caz vorbim de un student slab, cum există în orice universitate. Vă ofer şi eu exemplul unui absolvent de Oradea care este directorul unei secţii de neurochirurgie în Franţa şi este un medic excepţional”, a declarat BIHOREANULUI Ligia Burtă.
Mingea la Minister
La rându-i, decanul Adrian Maghiar este convins că singurii care au greşit sunt danezii, care au prea mare încredere în absolvenţi. „În România, şi la fel este în multe ţări din spaţiul comunitar, un absolvent de medicină nu are dreptul să trateze un pacient, nu poate nici măcar să prescrie un antibiotic dacă nu este medic rezident, înscris în Colegiul Medicilor şi cu asigurare de malpraxis. Un simplu absolvent ştie de toate şi nimic”. După cum se vede, mai degrabă nimic...
Cât despre faptul că Abdullahi nici măcar nu ar fi avut dreptul să devină student, oficialii Universităţii spun că aceasta este strict o problemă a Ministerului Educaţiei, care era obligat să-i verifice diploma de Bacalaureat înainte de înscrierea la FMF.
De altfel, după difuzarea reportajului la DR TV, Ministerul Educaţiei a cerut lămuriri Universităţii, dar deocamdată fără vreo reacţie. Aşadar, rămâne de văzut dacă acest caz va fi pentru FMF Oradea doar o amintire nefericită sau o scânteie care poate aprinde un nou scandal...
BIHOREANUL îi mulţumeşte lui Cristian Hemdrup Rebedeu pentru ajutorul oferit la realizarea acestui material
AFACERE BUNĂ
Să vină banii la băieţi!
În condiţiile în care numărul tinerilor români care promovează Bacalaureatul este în scădere de la un an la altul, atât din motive demografice, cât şi pentru că adolescenţii nu se mai omoară cu învăţatul, este uşor de înţeles că Universitatea din Oradea caută să atragă studenţi din străinătate, pentru a nu fi nevoită să închidă porţile. Cei mai mulţi străini învaţă la FMF, unde în prezent sunt înmatriculaţi 735 studenţi din alte ţări, din care majoritatea, 426, sunt din afara Uniunii Europene.
Pe lângă faptul că umplu un deficit, studenţii străini sunt şi o afacere bună. Aceştia plătesc taxe de şcolarizare care nu sunt neglijabile. Un an de studii la Medicină Generală în limba română costă 6.800 lei, dar preţul la predarea în limba engleză urcă la 22.500 lei, ceea ce înseamnă că în 6 ani un student din afara ţării contribuie la bugetul Universităţii cu aproape 30.000 euro.
UŞI ÎNCHISE
Refuzaţi la interviu
Pe lângă suspiciunea că la Oradea nu se face şcoală serioasă, junaliştii danezi au rămas şi cu convingerea că aici orice bănuială de corupţie este ascunsă sub preş în loc să fie elucidată, iar liderii Universităţii sunt obtuzi şi necooperanţi, chiar şi când trebuie să răspundă la acuzaţii grave.
Nu doar decanul Adrian Maghiar a refuzat să vorbească cu ei, ci iniţial şi prorectorul Ligia Burtă, care le-a interzis să filmeze în campus şi le-a impus să facă o solicitare scrisă pentru a obţine răspunsurile dorite. Pentru că, fireşte, o televiziune are nevoie de interviuri filmate, echipa DR TV a apelat la sprijinul BIHOREANULUI şi, abia după ce reporterul i-a explicat rectorului Constantin Bungău (foto) că refuzul comunicării cu jurnaliştii străini este nefiresc, acesta a delegat-o să dea interviul pe prorectoriţa Burtă.
În schimb, rectorul a refuzat să discute cu jurnaliştii danezi despre calitatea absolvenţilor FMF şi nu se pronunţă nici acum. „Părerile doamnei Burtă sunt şi părerile mele”, a spus Bungău BIHOREANULUI.
Reportajul-anchetă de la DR TV poate fi urmărit în întregime aici: