Angajăm "şerifi"! Desfiinţarea poliţiilor comunale naşte... poliţiile locale

Reorganizarea Poliţiei în mediul rural s-a dovedit, în Bihor, un fiasco. În timp ce conducerea Poliţiei judeţene anunţa la sfârşitul anului trecut că desfiinţarea celor 91 de posturi şi menţinerea unui singur poliţist la nivelul fiecărei comune a fost un succes, deoarece în acest fel ar fi scăzut cheltuielile de personal, primarii de la sate spun că "realizarea" este păgubitoare.

Acum, edilii vor să umple golul lăsat, înfiinţând propriile poliţii locale care să facă faţă furturilor şi scandalurilor. Speriaţi că acestea se vor înmulţi, mai mulţi primari au dat deja sfoară-n judeţ că angajează poliţişti. Astfel, dacă guvernanţii sperau că desfiinţând posturile comunale vor face economii, s-au înşelat: costurile vor creşte, atât doar că povara cade pe umerii comunităţilor locale.

"Caschete" comasate

Încă de vara trecută, şeful Poliţiei Române, chestorul Liviu Popa (foto), fost şef al Inspectoratului de Poliţie Judeţean Bihor, anunţa cu surle şi trâmbiţe că gândeşte o reorganizare a activităţii poliţieneşti din mediul rural, pe care s-o "eficientizeze" concomitent cu reducerea cheltuielilor. Potrivit planului, pus în aplicare astă-toamnă, posturile de poliţie de la sate au fost comasate în mutl mai puţine secţii de Poliţie Rurală, cu sedii în comunele mai mari, în oraşe şi municipii, al căror personal a fost împărţit în echipaje de patrulare cu misiunea să "bată" anumite trasee prestabilite şi să intervină la nevoie.

În Bihor, Poliţia Rurală s-a înfiinţat la 1 septembrie, când toate cele 91 de posturi de poliţie au fost desfiinţate, iar în comune a fost păstrat câte un singur poliţist. În rest, agenţii fostelor posturi au fost redistribuiţi în 11 secţii de Poliţie Rurală nou-înfiinţate, cu sedii la Ştei, Beiuş, Tinca, Salonta, Aleşd, Marghita, Popeşti, Valea lui Mihai, Biharia, Tileagd şi Oradea, fiecare având în grijă între 5 şi 10 comune, în funcţie de numărul de locuitori.

În ce priveşte agentul rămas în fiecare comună, acesta a fost redus la simplul rol de dispecer. Având program de lucru de opt ore pe zi, fie că e localnic, fie că are domiciliul în alte localităţi decât în comuna unde lucrează, poliţistul nu mai poate interveni singur la nevoie, ci doar să alerteze patrulele şi echipajele de intervenţie ale secţiilor rurale.

Unul la o mie

După ce au lăsat să treacă câteva luni pentru a vedea efectele reorganizării, mai mulţi primari bihoreni au ajuns la concluzia că au nevoie, totuşi, de mai mulţi poliţişti. Motivaţia e dublă: pe de o parte, populaţia nu se simte în siguranţă cu un singur agent, iar pe de alta în unele comune deja se simte creşterea numărului de infracţiuni. Aşa că edilii, indiferent de culoarea politică, sunt dispuşi să suporte din bugetele comunelor înfiinţarea unor poliţii locale, după modelul celei de la Oradea.

Primarul comunei Oşorhei, liberalul Ioan Pop (foto), a şi făcut deja demersuri la Agenţia Naţională a Funcţionarilor Publici ca să i se permită să organizeze concurs pentru a face angajări. "Am făcut solicitarea din decembrie. Abia acum, în ianuarie, ni s-a comunicat că avem dreptul să angajăm un poliţist la 1.000 de locuitori. Cum Oşorheiul are peste 6.000 de locuitori, vom angaja şase poliţişti", spune edilul.

Ca să poată face angajările, Consiliul Local va emite o hotărâre pentru înfiinţarea Poliţiei Locale, după care Primăria va organiza concursul. "Vom avea două variante la angajare: fie vom aduce foşti poliţişti, scoşi din sistem, fie vom angaja persoane fără studii în domeniu, dar pe care le vom trimite la specializare pe banii Primăriei. Tot din bugetul local vor fi suportate şi cheltuielile cu uniformele, şi dotarea viitorilor poliţişti locali", spune Ioan Pop.

Edili nemulţumiţi

Nici primarul comunei Holod, PDL-istul Daniel Cioloş, nu e mulţumit de politica Guvernului în ce priveşte desfiinţarea posturilor de poliţie comunale, chit că face parte din principalul partid de guvernământ. "Până anul trecut am avut trei poliţişti, dar am rămas cu unul singur. Cum să biruie el la 1.000 de romi, câţi avem în comună?", spune primarul, care vrea, la rându-i, o Poliţiei Locală, cu trei agenţi.

La fel, edilul Finişului, PNG-istul Ioan Florian Man, consideră că "nu e normal să ai un singur poliţist în toată comuna" dar, spre deosebire de alţi primari, lui nu-i permite bugetul să facă angajări. "Am avea nevoie de mai mulţi poliţişti, dar nu avem cu ce-i plăti", se plânge Man.

Înfiinţarea Poliţiei Locale a fost discutată şi la Ţeţchea, însă ideea a fost abandonată. Pe moment. "În decembrie am discutat în Consiliul Local şi am decis să mai aşteptăm puţin, să vedem ce se întâmplă. Deocamdată avem pază locală, deci populaţia nu are motive să nu se simtă în siguranţă. Dar dacă va fi nevoie, iar paza comunală nu va face faţă, vom înfiinţa şi noi Poliţie Locală", spune primarul PSD-ist Bujor Chirilă (foto).

Scumpul mai mult păgubeşte

În timp ce guvernanţii cer administraţiilor locale să strângă cureaua, reorganizarea Poliţiei la sate are, cum se vede, exact efectul invers celui scontat, determinând creşterea cheltuielilor pe care primăriile sunt nevoite să le suporte.

Nu creşte, însă, numai povara acestora, ci şi cheltuielile Poliţiei judeţene. O recunoaşte chiar şeful Inspectoratului Judeţean de Poliţie, comisarul-şef Adrian Bucur, care admite că de când s-au înfiinţat secţiile de Poliţie Rurală consumul de combustibil a crescut. Cu cât anume, e secret, dar efectul era previzibil, de vreme ce maşinile de patrulare se mişcă 24 de ore din 24.

Altfel spus, isprava Ministerului Administraţiei şi Internelor e ca-n vechea zicală românească: ce-am câştigat la pod am pierdut la vamă...

Şeful Poliţiei Bihor, Adrian Bucur, este convins că reorganizarea activităţii poliţieneşti din mediul rural a fost întemeiată şi că primarii îşi doresc acum poliţii locale doar pentru că erau obişnuiţi să le "comande" agenţilor fostelor posturi comunale. "Sunt primari care doresc neapărat să aibă în comună chiar şi câte cinci poliţişti, aşa cum erau obişnuiţi înainte, când trasau sarcini agenţilor de la posturi. Foarte mulţi au încercat să organizeze activitatea poliţiştilor, considerându-i angajaţii lor", spune comisarul-şef.

Pe de altă parte, deşi de la înfiinţarea secţiilor de Poliţie Rurală au trecut abia trei luni, Bucur a anunţat încă la finele anului trecut că reorganizarea e un succes, deoarece dispariţia posturilor ar fi determinat deja scăderea criminalităţii cu circa 20%.

În plus, afirmă ofiţerul, poliţiştii de la sate nu ar mai fi acum atât de expuşi la acte de ultraj ca înainte, tocmai pentru că nu mai intervin în situaţii violente decât împreună cu echipajele secţiilor rurale. În fine, mai spune Bucur, reorganizarea a avut şi efecte favorabile poliţiştilor înşişi, deoarece înainte aceştia, fiind puţini într-un post comunal, nu îşi puteau lua concedii regulat, această problemă dispărând acum.