Situaţia dezastruoasă a rezervaţiei naturale Pârâul Peţea din Băile 1 Mai, unde nufărul termal, roşioara lui Racoviţă şi melcul termal riscă să dispară pentru totdeauna din cauza secării lacului Ochiul Mare, se vede în sfârşit şi de la Bucureşti.
După ce custodele Muzeul Ţării Crişurilor a tras numeroase semnale de alarmă asupra riscului dispariţiei rezervaţiei, anunţând Ministerului Mediului că renunţă la custodia acesteia deoarece în lipsa apei nu are cum s-o administreze, Agenţia Naţională de Resurse Minerale începe să aplice primele măsuri concrete pentru identificarea cauzelor şi a soluţiilor necesare.
La curent
Aşa cum BIHOREANUL a relatat chiar săptămâna trecută, luna aceasta a avut loc la Ministerul Mediului o întâlnire dedicată rezervaţiei, la care au participat specialişti din mai multe instituţii, inclusiv reprezentanţi ai ANRM, ai MŢC şi ai Prefecturii Bihor.
Anterior acestei şedinţe, redacţia noastră solicitase în scris preşedintelui ANRM, Gheorghe Duţu (foto), să precizeze dacă este la curent cu starea rezervaţiei şi ce măsuri a luat pentru salvarea ei. Răspunsul, transmis miercurea trecută de Biroul Comunicare al ANRM, demonstrează că abia acum situaţia e luată în serios. "Urmărim îndeaproape situaţia rezervaţiei naturale Lacul Peţea, habitat prioritar de interes comunitar, şi ne asigurăm că activitatea titularilor de licenţe din zonă respectă legislaţia în vigoare", începe răspunsul trimis BIHOREANULUI.
Aceleaşi concluzii
Potrivit ANRM, reprezentanţii instituţiei, alături de cei ai Agenţiei pentru Protecţia Mediului Bihor şi ai MŢC, au făcut luna trecută o vizită în Băile 1 Mai, constatările confirmând observaţiile anterioare. "Şi anume faptul că factorii naturali, reprezentaţi de nivelul redus al precipitaţiilor şi al debitelor râurilor de suprafaţă, au jucat un rol important în scăderea nivelului apei din rezervaţia naturală Pârâul Peţea. Întrucât experţii prezenţi în zonă nu au exclus posibilitatea ca nivelul de alimentare a acviferului să fie afectat inclusiv de factori tehnici, aflaţi în posibilă conexiune cu gradul de exploatare a resursei geotermale, preşedintele instituţiei noastre a dispus întocmirea unui studiu hidrogeologic complex, care va clarifica aceste aspecte", precizează ANRM.
Altfel spus, instituţia ia abia acum în calcul ceea ce muzeografii acuzaseră constant în ultimii ani, şi anume că rezervaţia ar putea fi afectată de consumul ilegal de apă geotermală.
După patru decenii
Studiul va fi făcut de specialiştii Catedrei de Hidrogeologie din cadrul Facultăţii de Geologie şi Geofizică a Universităţii Bucureşti în colaborare cu Asociaţia Hidrogeologilor din România, şi se va întinde pe o durată de doi ani.
"Acesta va oferi o imagine de actualitate a zăcământului şi va conţine date relevante privind atât capacitatea de producţie, cât şi capacitatea de regenerare a resursei. De asemenea, studiul va stabili măsuri pe termen scurt, de aplicare imediată, în scopul remedierii de urgenţă a situaţiei din arealul rezervaţiei, cât şi un set de măsuri pe termen mediu şi lung", mai precizează ANRM.
Necesitatea demersului este evidentă: informaţii privind starea zăcământului de apă geotermală din zona Băilor Felix şi 1 Mai nu au mai fost colectate din anii '70.
Stop exploatărilor!
Până la finalizarea studiului, în arealul celor două staţiuni Agenţia va sista acordarea de noi licenţe pentru exploatarea apelor geotermale şi nu va mai permite nici activităţile de explorare. "Mai mult, din dispoziţia preşedintelui ANRM, odată cu încheierea sezonului turistic, respectiv luna octombrie a.c., vom demara o monitorizare minuţioasă a sondelor licenţiate, împreună cu autorităţile locale şi cu titularii exploatărilor", se mai arată în răspuns.
Cum anume se va face "monitorizarea minuţioasă", încă nu spune nimeni. Cert e că, aşa cum şi BIHOREANUL a arătat, în şedinţa de la Minister specialiştii au decis ca din toamnă să limiteze furnizarea de apă geotermală în Băile Felix şi 1 Mai către clienţii care o folosesc în scop de agrement, nu şi pentru hotelurile cu baze de tratament ori pentru Spitalul de Recuperare.
"Este prioritar să identificăm cauzele reale, naturale şi tehnice, care au contribuit la situaţia actuală, astfel încât să putem adopta măsurile necesare pentru remedierea acesteia. Numai la acel moment vom clarifica împrejurările concrete şi cine este răspunzător pentru situaţia creată", se încheie răspunsul ANRM. Semn că instituţiile statului s-ar putea să se fi trezit din nepăsare, dând semne că au de gând să facă ceva pentru a repara lucrurile. Numai să nu fie tardivă grija aceasta, iar nuferii să nu fi dispărut pentru totdeauna...