Gestul are o importanţă istorică. Primarii liberali din Cluj, Timişoara, Arad şi Oradea au semnat sâmbăta trecută declaraţia de întemeiere a Alianţei Vestului.

Structură menită să crească atractivitatea zonei, înfiinţarea Alianţei va fi urmată de cea a propriei agenţii de dezvoltare regională, cu buget propriu, care să atragă fonduri nu prin ministerele de la Bucureşti, ci direct de la Bruxelles. "Primele rezultate se vor vedea în ciclul bugetar 2021-2027, când sperăm să putem demara investiţiile în infrastructură. Pentru ca peste doi ani, indiferent cine va fi primar, să aibă acces la finanţări, trebuie să muncim acum", a explicat BIHOREANULUI primarul Oradiei, Ilie Bolojan.

Cei patru care au speriat Bucureştiul

Ilie Bolojan, primar OradeaVestul ţării îşi ia soarta în propriile mâini. Administraţiile locale din Cluj, Timişoara, Arad şi Oradea, reprezentate de primarii Emil Boc, Nicolae Robu, Gheorghe Falcă şi Ilie Bolojan, au semnat sâmbătă după-amiază, în oraşul de pe Bega, declaraţia de înfiinţare a Alianţei Vestului. "Scopul principal este ca, punând împreună forţele şi energiile noastre, să facem ca oraşele şi comunităţile noastre să fie mai prospere", a spus primarul Ilie Bolojan (foto).

Ideea unei alianţe a celor patru mari oraşe din vestul ţării, vehiculată încă de anul trecut, a fost lansată oficial la sfârşitul lunii septembrie, în cadrul conferinţei Hub Urban Talk, organizată tot la Timişoara, la care au participat de la experţi ai Băncii Modiale şi ai Comisiei Europene până la reprezentanţi ai administraţiilor locale şi ai mediului de afaceri.

Sătui de birocraţia bucureşteană, primarii din vest vor să îşi pună atuurile laolaltă pentru ca să atragă fonduri direct de la Bruxelles, pentru investiţii în infrastructura de toate felurile, cu efecte în creşterea atractivităţii zonei atât pentru investitori, cât şi pentru specialişti, în ridicarea nivelului de trai şi în îmbunătăţirea vieţii culturale.

O alianţă (între)deschisă

Ideea a stârnit rumoare. Numită iniţial Patrulatera Vestului, după numărul oraşelor fondatoare, structura a fost rebotezată Alianţa Vestului, cu prescurtarea AVE, pentru a semnala deschiderea ei.

Intuind oportunităţile pentru localităţile lor, primarii din Câmpia Turzii, Deva, Satu Mare şi nu numai au cerut deja, la rândul lor, intrarea în parteneriat. "Denumirea a fost modificată în Alianţa Vestului pentru a sublinia caracterul ei deschis", explică Bolojan.

În ciuda disponibilităţii, AVE nu se va extinde, totuşi, imediat. "Înainte de toate trebuie să obţinem nişte rezultate concrete, deoarece cu cât sunt mai mulţi decidenţi, cu atât deciziile se iau mai greu", argumentează primarul Oradiei.

"Să fie foarte clar!"

Emil Boc, primar ClujDeşi îşi declară intenţia de a muta în plan local puterea de decizie de la Bucureşti, semnatarii declaraţiei vor să evite orice acuzaţii de separatism. "Iniţiativa nu are niciun fel de legătură cu niciun fel de proiect de separatism teritorial, sau de a pune sub semnul întrebării statul naţional unitar român. Să fie foarte clar, răspicat şi fără echivoc", a precizat primarul Clujului, Emil Boc (foto).

Mai mult, acesta a adăugat că, deşi iniţiată de primari din opoziţie, Alianţa nu ţinteşte nici contra Guvernului. "Iniţiativa nu este îndreptată împotriva Guvernului de la Bucureşti. Dimpotrivă, scopul nostru este ca împreună cu acesta să avem o Românie mai puternică şi mai bogată".

La rându-i, Bolojan subliniază că Alianţa nu este un proiect politic, ci administrativ. "Faptul că primarii din Alianţă sunt liberali a facilitat, desigur, comunicarea, dar acesta nu a fost un criteriu. Celor de la PNL le era greu să le interzică cineva această asociere, aşa cum s-ar fi întâmplat dacă ar fi provenit de la alte partide".

Prudenţa lui Bolojan este explicabilă după eşecul referendumurilor pentru unificarea Oradiei cu Sânmartinul vecin, proiect sabotat de PSD şi UDMR. "Eu umblam să conving oamenii că împreună se vor dezvolta mai repede şi mai bine, iar reprezentanţii altor partide îi speriau că le vor creşte impozitele şi va scădea procentul unei anumite etnii", aminteşte Bolojan.

Autostrăzi, tren, metrou...

Pentru ca AVE să dea roade în următorul ciclu bugetar european, care începe în 2021, partenerii trebuie să pună de pe acum osul la treabă. În cel mai scurt timp, cei patru edili vor cere Consiliilor Locale să aprobe aderarea la asociaţie, dar şi înfiinţarea unei agenţii de dezvoltare regională cu buget şi personalitate juridică proprie, finanţată din bugetele locale.

primar Timişoara, Nicolae RobuNoua ADR va promova interesele zonei pe lângă Guvernul de la Bucureşti şi Comisia Europeană de la Bruxelles, astfel încât să atragă fonduri pentru investiţii în vederea dezvoltării. Proiecte sunt destule. Pe lista de priorităţi enumerată de primarul Timişoarei, Nicolae Robu (foto), se numără accelerarea construirii autostrăzii Transilvania, bugetarea autostrăzii Via Carpatia şi a autostrăzii Timişoara - Belgrad, dezvoltarea unei căi ferate de mare viteză Timişoara - Arad - Oradea - Cluj, finalizarea şoselelor de centură şi conectarea la reţeaua de drumuri europene TEN-T, dezvoltarea de parteneriate între aeroporturi, creşterea mobilităţii ecologice (de tip tren, tramvai, autobuz sau metrou metropolitan) şi atragerea forţei de muncă înalt calificate.

Întâi o să "doară"

Primarul Bolojan spune că intrarea Oradiei în Alianţă va aduce doar avantaje, chiar dacă iniţial nu o să pară aşa. Spre exemplu, înfiinţarea liniei de tren rapid Timişoara - Cluj via Oradea va stimula migraţia tinerilor de aici la facultăţi şi a pacienţilor la spitale din cele două oraşe. "În primă fază se vor dezvolta cele două oraşe mari, lucru care se întâmplă, oricum, şi în prezent. Această dezvoltare va veni însă cu nişte costuri, cum ar traficul aglomerat, creşterea preţurilor la locuinţe şi chirii, scumpirea traiului. Oamenii vor realiza că în Oradea se circulă mai bine şi că preţurile sunt mai bune", socoteşte Bolojan.

Un avantaj suplimentar va fi creşterea atractivităţii turistice a Oradiei prin scurtarea timpului de transport, dar şi prin înmulţirea numărului de evenimente culturale. "Timişoara este capitală culturală europeană. Fiind în parteneriat, când un teatru sau o trupă celebră susţine un spectacol aici, am putea să îi aducem mai uşor la Oradea sau Cluj", zice edilul.

Cel mai mare avantaj îl constituie însă masa mare de populaţie. "Împreună suntem 1,5 milioane de locuitori, cea mai mare regiune de dezvoltare din ţară după Bucureşti. Brusc, devenim o grupare importantă, în care merită să investeşti, pentru că ai o piaţă şi un bazin mult mai mare de forţă de muncă", spune Bolojan.

Pentru asta trebuie ca alianţa să înceapă să funcţioneze, iar primul pas va fi înfiinţarea propriei agenţii de dezvoltare cu reprezentare la Bruxelles. Cum visa Bolojan încă din primul său mandat, de când tot bate drumul Bucureştiului pentru deblocarea proiectelor locale...


"Printr-o conectare mai bună între cele patru oraşe - rutieră, feroviară, prin sisteme informatice, universitară - am putea constitui un baraj în calea emigrării românilor în Europa, în sensul că dezvoltarea şi investiţiile din oraşele noastre ar putea să fie un factor de atracţie pentru cei care caută un viitor mai bun"

Ilie Bolojan


TEAMA DE "DIVORŢ"
"Ar putea să plece cu ţară cu tot"

Primită cu încredere de locuitorii din această parte a ţării, înfiinţarea Alianţei Vestului a provocat rumoare pe reţelele de socializare şi în presa centrală. Unele voci au comparat proiectul cu cel al Ligii Nordului, formaţiunea de extremă dreaptă din Italia care militează pentru separarea nordului dezvoltat de sudul înapoiat al ţării.

În ciuda asigurărilor date de iniţiatorii proiectului, presa centrală, care încă îşi aminteşte eseul "M-am săturat de România" al jurnalistului clujean Sabin Gherman, a privit proiectul cu reţinere. În acest context, comentatorul Cristian Tudor Popescu a atenţionat pe un ton dur puterea de la Bucureşti: "Dacă România merge acum pe această cale pe care o împing Dragnea, Tăriceanu, Vâlcov, Ştefănescu, Rădulescu cu compania, adică împotriva Uniunii Europene, spre scoaterea de facto a României din UE, Transilvania nu va urma această cale". Potrivit analistului, vestul României, racordat la valorile europene, ar putea milita pentru rămânerea în UE cu riscul decuplării de restul ţării: "Aşa cum pleacă milioane de români, ar putea la un moment dat să plece cu ţară cu tot".