La 39 de ani, Cristian Achim este unul dintre antrenorii din valul tânăr al baschetului românesc. La CSM Oradea, a reuşit să resusciteze o echipă care abia mai stătea în picioare.

După ultima serie de victorii a ajuns un mic erou, dar le spune celor din jur cu modestie: "Nu sunt făcător de minuni şi nu-mi plac vorbele mari". Datorită lui, totuşi, CSM Oradea este la un pas de a prinde "elita" baschetului masculin românesc.

Respect pentru Oradea

Renaşterea echipei de baschet orădene i se datorează în bună măsură antrenorului Cristian Achim. A venit la Oradea în toamna lui 2009, când echipa şchiopăta în campionat şi stagna pe locurile care duc la retrogradare. Printr-o minune, deşi mai degrabă e vorba de muncă, Achim a reuşit să facă din CSM o echipă de care le este teamă tuturor.

14 achim 2.jpgLegătura sa cu baschetul datează din vremea copilăriei. A început de mic, iar în studenţie avea să joace, timp de patru ani, în primul eşalon, la Sportul Studenţesc. De atunci are şi primele amintiri orădene. "Am văzut marea echipă a Oradiei venind la Bucureşti, în Floreasca, pentru meciuri cu Steaua şi Dinamo. Îmi amintesc de Gellert, de Horia Nicoară, de Doru Rădulescu. Era o echipă mare... Nu mulţi i se puteau opune", spune actualul antrenor (foto) al CSM Oradea.

"Acum îi revăd ca spectatori la meciurile noastre şi-mi pare bine că ne sunt alături. Parcă suntem mai puternici cu ei în tribune. E un public de senzaţie, pentru că orădenii ştiu mult baschet. Mi s-a spus că dacă echipa are rezultate vor umple sala, şi aşa se întâmplă. Acesta a fost unul dintre motivele pentru care am ales Oradea, şi nu spun vorbe mari. Îmi place ca publicul să ne fie alături". Antrenorul spune că a fost mereu impresionat de jucătorii orădeni, dar, rugat să facă nominalizări, invocă un singur nume: "Toni Alexe".

Victoriile aduc victorii

Ultimele trei jocuri de campionat au trimis Oradea la Otopeni, unde era considerată victimă sigură, dar unde s-a impus cu 84-69. A urmat meciul cu U Mobitelco Cluj, liderul incontestabil, echipă pe care orădenii n-o mai bătuseră de pe vremea lui Gellert. Au făcut-o acum, în "era lui Achim", cu 80-76, bulversând întregul campionat. A urmat a treia victorie consecutivă, 83-72 la Cluj, cu Gladiator, miercurea trecută.

Cum sâmbătă orădenii au avut etapă liberă, antrenorul a hotărât să le ofere elevilor săi trei zile libere. Apoi, însă, au fost din nou pe parchet, cu două antrenamente în plină zi de duminică, pentru că urmează altă partidă importantă: miercuri, 3 martie, CSM Oradea va juca la Craiova. Dacă învinge, sunt şanse reale să ajungă între primele opt echipe ale ţării! Vorba lui Emeric Jenei: "Victoriile aduc victorii".

"N-avem lot de primele opt"

Obiectivul echipei orădene pentru acest sezon este clasarea pe locurile 10-12, însă, în urma ultimelor victorii, spectatorii au început să spere într-un loc în sferturile de finală ale Diviziei A, unde se vor califica primele opt echipe din clasament.

"De ce să nu recunoaştem? Noi nu avem un lot de play-off, şi nu ştiu dacă ne vom califica sau nu. Ceea ce pot să vă spun este că echipa joacă totuşi bine şi că vom aborda toate meciurile la victorie, indiferent de numele adversarei şi de locul unde se va juca meciul. Aşa ştiu eu să-mi conduc echipa: numai la victorie. Dacă învingem, nu văd apoi de ce ne-am da la o parte de la play-off", susţine antrenorul.

"Vreau să ajungem cât mai sus, dar aşa ceva se poate petrece peste noapte. Nu cred în ruptul capului în chestiile care se întâmplă peste noapte, ci sunt adeptul paşilor mărunţi", a completat Cristian Achim.

Baschet pe pâine

Cristi Achim este oltean get-beget, născut la Râmnicu Vâlcea. A absolvit Facultatea de Educaţie Fizică din Piteşti şi Colegiul de Antrenori din cadrul Academiei Naţionale de Educaţie Fizică şi Sport, secţia baschet. La 25 de ani era deja antrenor la CSS Râmnicu Vâlcea şi susţine că "am avut tot timpul rezultate, am fost norocos, din prima clipă".

Tot timpul echipele sale au ajuns la turneele finale, dar amintirea cea mai frumoasă se leagă de performanţa obţinută în anul 2000 când echipa de cadeţi avea să cucerească titlul după o finală jucată cu echipa gazdă LPS Galaţi. "E o amintire cu atât mai preţioasă cu cât nu aveam în echipă decât jucători din Vâlcea, deşi se practica deja ademenirea de juniori din alte părţi". Avea să fie singurul titlu naţional la baschet masculin din întreaga istorie a Vâlcei.

Lui Achim acel succes i-a rămas la inimă în ciuda faptului că avea să devină apoi, alături de Ioan Constantin, unul dintre antrenorii care au cucerit cu naţionala de juniori a României titlul european, Divizia B, cu o echipă în care excelau Vlad Moldoveanu şi Titus Nicoară.

"Titlul de la cadeţi mi-a rămas cel mai drag pentru că acei copii au crescut, i-am antrenat la lotul naţional şi la echipa Vâlcei cu care am jucat în B, cu care am promovat în Divizia A, unde aveam o formaţie cu o medie de vârstă impresionantă: 19 ani!", spune Cristian Achim. Antrenorul este căsătorit şi are un copil, Victor, în vârstă de 16 ani, care, cum altfel, joacă baschet la CSS Râmnicu Vâlcea. Semn că aşchia nu sare departe de trunchi...


"Deşi aveam şi alte variante, Cristi a venit fiindcă am socotit că, dacă e să pierd sau să câştig, să o fac pe mâna mea. Acum mă felicit pentru alegerea făcută"

Şerban Sere, managerul care l-a adus pe Achim la Oradea


PASIUNI DE ANTRENOR
Meloman şi filo-Havel

Cristian Achim este un admirator al muzicii de calitate şi un colecţionar împătimit. Deţine o colecţie de peste 2.000 de albume şi alte 500 de înregistrări ale unor concerte live, de la Pink Floyd şi Beatles la Led Zeppelin, Jean Michel Jarre sau Metallica. Idolul său e regretatul compozitor Frank Zappa, autor de rock, jazz, muzică electronică, muzică orchestrală şi musique concert. "Decât să mă întrebaţi la ce concerte am fost, mai bine mă întrebaţi ce concerte am ratat. Sunt pasionat mai ales de jazz şi nu ratez festivalurile de gen", se destăinuie antrenorul de baschet al Oradiei.

Nici biblioteca nu-i este deloc săracă. Citeşte mult şi este impresionat de ceea ce a reuşit Vaclav Havel, dramaturgul ceh care a fost ultimul preşedinte al Cehoslovaciei. "Havel a fost un tip fenomenal. A reuşit să facă trecerea de la Cehoslovacia la Cehia şi Slovacia în linişte, cu eleganţă şi diplomaţie. N-a murit nimeni şi nu s-a simţit nicio tensiune. A fost un om luminat, care m-a frapat şi ca scriitor", îşi argumentează Achim preferinţele.