Au fost nevoiţi să-şi lase casele şi rostul din cauza unui război pe care nu şi l-au dorit. Mulţi şi-au luat cu ei doar câteva bagaje, sperând că lucrurile se vor îndrepta rapid, dar deocamdată situaţia nu e în favoarea lor.
Pentru că în ţara vecină luptele continuă de mai bine de o lună, unii dintre ucrainenii cazaţi în Oradea au decis să o ia de la capăt, căutându-şi aici locuri de muncă. BIHOREANUL vă spune povestea a doi refugiaţi, o femeie şi un bărbat, ambii din Cernăuţi, care de două săptămâni îşi câştigă banii muncind la noi.
Sprijin gratuit
De la sosirea primilor refugiaţi în Oradea, grupul asociaţiilor Uniţi pentru Ucraina, din care fac parte inclusiv Crucea Roşie Bihor şi Asociaţia de Responsabilizare şi Dezvoltare a Tineretului din Oradea, a creat un sistem eficient de înregistrare a datelor acestora. Cu aproximativ 500 de voluntari, dintre care peste 20 sunt traducători, majoritatea studenţi basarabeni care ştiu limba rusă, la fel ca ucrainenii, aceştia îi ajută pe refugiaţi cu găsirea unui adăpost, cu alimente, sfaturi, dar şi cu informaţii pentru căutarea unui loc de muncă!
"Ajung la sediul nostru (n.r. - strada Pescăruşului nr. 22) prin intermediul autorităţilor sau ne găsesc pe reţelele de socializare. Indiferent de ora la care vin, avem voluntari aici, iar un traducător îi întâmpină imediat cu o vorbă bună. Îi servesc cu ceai, cu prăjituri şi între timp le iau datele de contact, îi întreabă dacă au probleme de sănătate, dacă ştiu limbi străine, dacă îşi doresc un loc de muncă şi în ce domeniu ar vrea să lucreze", explică preşedintele ARDT, Filip Barabaş (foto).
Informaţiile din formular sunt introduse apoi într-o bază de date, iar refugiaţii sunt adăugaţi într-un grup de WhatsApp, unde pot pune orice fel de întrebări.
Greu de angajat
Săptămâna trecută, în evidenţele grupului de ONG-uri erau circa 100 de cetăţeni străini care voiau să intre pe piaţa locală a muncii.
Fişele lor sunt analizate de Asociaţia Firmelor Bihorene (AFB). "Deocamdată doar pe unul dintre ei am reuşit să-l angajăm în domeniul pe care şi-l dorea. Acesta face parte din categoria celor care ştiu limba engleză suficient încât să se descurce la locul de muncă. Mai avem o persoană care şi-ar dori un post de economist, unul în domeniul industriei auto, dar handicapul lor este necunoaşterea limbii engleze, ceea ce ne îngreunează sarcina", spune directorul general al AFB, Radu Silaghi.
Din şef, subordonat
Ucraineanul angajat prin AFB este Denys Timofeev (foto), are 38 de ani şi a ajuns în Oradea din Cernăuţi, pe 4 martie, împreună cu soţia sa Olga, cu fiica, cei doi băieţi şi socrii săi. Este apt pentru a lupta în armată, dar a fost lăsat să intre în România, pe la vama Siret, pentru că are în grijă trei copii. Până la izbucnirea războiului, conducea o firmă cu 13 angajaţi, specializată în întreţinerea sistemelor de climatizare şi ventilaţie.
BIHOREANUL i-a aflat povestea cu ajutorul voluntarei Alina Bogdanova, care a tradus întrebările în limba rusă. "Am lucrat mult timp în domeniu şi apoi mi-am deschis propria firmă. Ne-am descurcat bine, dar acum am fost nevoiţi să închidem. Până când, nu ştim. Angajaţii mei au fugit în Republica Moldova. E greu să vezi cum tot ce ai muncit într-o viaţă poate fi pierdut atât de repede...", povesteşte Denys.
Stabiliţi în oraş
Iniţial familia a închiriat un apartament pentru o noapte şi voia ca pe 5 martie să pornească spre Cehia, unde trăiesc mai multe rude. Planurile s-au schimbat, însă, când copiii au răcit. "Am zis că mai rămânem câteva zile în oraş până se fac bine. Am întrebat proprietarul locuinţei dacă ştie un centru care să îndrume refugiaţii. Ne-a dat adresa ARDT, am mers acolo şi am completat acel formular. Aşa am aflat că mă pot ajuta. Am decis că vreau să mă angajez aici, să rămânem mai aproape de casă", spune bărbatul.
AFB a luat apoi legătura cu firma Clima Trade, o companie axată tot pe sisteme de climatizare, care s-a arătat dispusă să-l angajeze pe ucraineanul cu experienţă în domeniu.
În urmă cu două săptămâni a avut loc interviul. "Denys are pregătirea necesară şi se poate descurca. Până mai învaţă câteva cuvinte şi se obişnuieşte cu sistemul nostru, i-am oferit un post de inginer, pe care l-a acceptat, iar acum lucrează împreună cu o echipă de specialişti. Aici va avea şi posibilitatea să evolueze, dacă îşi doreşte", afirmă administratorul Clima Trade, Marius Ţenţ.
Din nou la salon
Tot în 4 martie a fugit din Cernăuţi şi Oksana Godniuk, împreună cu cei doi băieţi ai săi, de 10 şi 12 ani. A trecut graniţa pe la Siret şi a şofat până în Oradea, unde se afla deja, de o săptămână, o prietenă de-a sa, cazată gratuit într-un apartament din zona centrală a oraşului.
Cum locuinţa are două camere, Oksana a fost primită în cea de-a doua. S-a gândit din primele zile că vrea să lucreze aici, chiar dacă nu ştie nici română, nici engleză. BIHOREANUL a reuşit să discute cu ea cu ajutorul Biancăi Simionca, studentă în Oradea originară din Ucraina şi voluntară la ARDT.
"Locuinţa e frumoasă, dar suntem cam înghesuiţi. Prietena mea are patru copii. I-am povestit gazdei noastre, Monica, cu ce mă ocup (n.r. - laminare de gene şi sprâncene), iar ea mi-a făcut legătura cu Cosmo Beauty School. Mă simt norocoasă că am fost primită în echipa aceasta", spune ucraineanca de 33 de ani.
Tehnica pe care o foloseşte - laminarea - este o procedură non-invazivă de fixare şi alungire a genelor şi sprâncenelor, care oferă un aspect natural, spre deosebire de genele false.
Viitor în Oradea?
Oksana şi-a dovedit priceperea în urmă cu două săptămâni, când câteva tinere care participă ca modele la cursuri de make-up, coafură sau manichiură s-au lăsat pe mâna ei.
"Noi suntem mai degrabă o şcoală, axată pe cursuri de înfrumuseţare, dar Oksanei i-am spus că-i ofer un loc la salonul de cosmetică. E foarte talentată, dar îi va fi greu să trăiască doar din laminare. I-am propus ca în curând să facă la noi şi un curs de dermo-pigmentare a sprâncenelor, ca să poată câştiga mai bine. Cursul va fi undeva la 2.000 euro, dar i-l vom oferi gratuit", spune Corina Buz, administratorul Cosmo Beauty School.
Săptămâna trecută, Oksana a avut primele cliente şi toate au plecat de la ea mulţumite. Deocamdată, ucraineanca şi-a propus să aibă trei cliente pe zi, pentru a aduna bani suficient cât să închirieze o locuinţă.
Mai realistă decât alţi refugiaţi, femeia nu-şi imaginează că se va întoarce curând în propria ţară. "Soţul meu e medic şi a rămas acasă, dar când va putea, va veni şi el. Eu mă străduiesc să învăţ limba română, cu câteva cuvinte noi în fiecare zi, iar copiii se descurcă în engleză. Chiar dacă în Ucraina războiul se va încheia, ţara va fi distrusă", explică Oksana, convinsă că, din această cauză, conaţionalele ei nu vor avea prea degrabă bani pentru înfrumuseţare. Aşadar, preferă să rămână la noi şi să-şi rescrie povestea, pentru că viaţa merită trăită mai departe...
O OPORTUNITATE
Liber la angajări
Pentru a fi angajaţi, refugiaţii nu au nevoie de documente speciale. În mod normal ar fi trebuit să obţină un aviz de la Inspectoratul General de Imigrări, dar procedura a fost simplificată. "Nu mai sunt necesare documentele de la Imigrări. Când ajung la noi, împreună cu angajatorul, trebuie să completeze un formular în care scriu în română sau ucraineană ce competenţe au şi ce şcoli au absolvit. Datele sunt adăugate apoi la dosar şi pot fi angajaţi pentru maximum un an", explică Bekesi Csaba, şeful Agenţiei Naţionale pentru Ocuparea Forţei de Muncă. Excepţie fac refugiaţii care practică meserii precum cele de medic sau asistent medical, avocat ori notar şi care trebuie să ştie limba română şi să facă parte din organismele profesionale de profil.
Săptămâna trecută, împreună cu angajatorii lor, s-au prezentat la AJOFM pentru a completa documentele de angajare opt ucraineni. Directorul Bekesi Csaba crede că numărul va creşte. "Situaţia nefericită în care se află ţara lor oferă însă o oportunitate pentru mulţi angajatori din Bihor", consideră acesta.