Un proiect pentru modificarea a trei legi din domeniul achizițiilor publice prevede accelerarea și simplificarea procedurilor de achiziție de către instituțiile publice a bunurilor și serviciilor în valoare de până la 500.000 lei și a lucrărilor de până la 5 milioane lei.
Dintre cei 9 deputați bihoreni, 6 au semnat proiectul, care însă are șanse mici să fie adoptat după ce președintele PSD, Marcel Ciolacu, a spus ca partidul său nu-l va susține, după criticile apărute în spațiul public.
Proiect al Puterii
Proiectul legislativ semnat de trei deputați PNL Bihor – Ioan Cupșa (foto stânga, sus), Aurel Vasile Căuș (dreapta, sus) și Kiss Janos (foto stânga, mijloc), doi ai PSD – Steluța Cătăniciu (foto mijloc, dreapta) și Ioan Mang (stânga, jos), precum și de Szabó Ödön (UDMR) (dreapta, jos) prevede modificarea Legii nr. 98/2016 privind achizițiile publice, a Legii nr.99/2016, privind achiziţiile sectoriale și a Legii 100/2016 privind concesiunile de lucrări şi concesiunile de servicii.
În total, 137 de parlamentari PSD, PNL și UDMR au semnat proiectul înregistrat pe 14 aprilie, care ar modifica, practic, pragurile pentru achiziția directă de bunuri și servicii dacă valoarea estimată a acesteia, fără TVA, este sub 500.000 de lei (față de 135.060 lei în actuala lege) și respectiv pentru achiziția directă de lucrări când valoarea este mai mică de 5 milioane lei (față de 450.200 lei în actuala lege).
Proiectul prevede, de asemenea, ca procesul de constatare a contravențiilor și aplicarea de sancțiuni să revină exclusiv Agenției Naționale pentru Achiziții Publice, nu Curții de Conturi.
Potrivit inițiatorilor, modificările propuse vor duce la „o creștere a performanței autorităților publice în administrarea și organizarea investițiilor” și creșterea accesării fondurilor europene prin instituirea „unui cadru favorabil pentru realizarea investițiilor și reformelor avute în vedere de Comisia Europeană” inclusiv prin PNRR.
Argumentele inițiatorilor
Potrivit expunerii de motive semnate de susținători, proiectul de modificare a legislației privind achizițiile publice „armonizează sectorul achizițiilor publice din România cu direcția actuală existentă în acest domeniu la nivelul Uniunii Europene și cu legislația intracomunitară”, prin cinci pârghii.
Una dintre acestea este tocmai „creșterea pragurilor aferente procedurii achizițiilor publice la nivelul celor prevăzute de directivele europene” la valorile de 500.000 și respectiv 5 milioane lei, despre care se afirmă că „au fost determinate prin raportare la cele prevăzute de legislația europeană în materie, adaptate corespunzător situației economice din România”, mai exact fiind avute în vedere valorile pragurilor din cadrul Directivelor 2014/23/UE, 2014/24/UE, 2014/25/ UE și 2009/81/CE ale Parlamentului European și ale Consiliului Uniunii Europene.
Pe de altă parte, proiectul prevede adoptarea unei proceduri simplificate care să faciliteze și să accelereze procesul de absorbție a fondurilor europene „astfel încât atât operatorul economic, cât și autoritatea contractantă să se bucure de o protecție sporită în această situație”.
De asemenea, proiectul prevede ajustarea prețurilor din contractele de achiziții, „măsură absolut necesară în contextul crizei economice actuale”, în condițiile în care „contractele de achiziții publice au fost puternic afectate de actuala criză economică globală, generată, în principal, de criza pandemică și amplificată de războiul din Ucraina”, care au făcut ca „derularea contractelor de achiziții publice de către operatorii economici să devină extrem de anevoioasă, mulți dintre ei aflându-se fie în pragul nerentabilității, fie chiar în situația obiectivă a imposibilității finalizării acestor contracte”.
Un alt obiectiv declarat al proiectului este „reducerea termenelor de evaluare și fluidizarea deciziilor în cadrul comisiilor de evaluare”. Astfel, în ceea ce privește obligația autorității contractante de a verifica îndeplinirea criteriilor de participare la procedură, această verificare se va realiza doar în privința operatorului economic clasificat pe primul loc, după ce se finalizează evaluarea ofertelor tehnice și financiare depuse de toți operatorii economici participanți la procedură.
„Liber la furat”, PSD dă înapoi
De cealaltă parte, proiectul a fost vehement criticat de reprezentanții USR, care îi acuză pe parlamentarii coaliției de guvernare că „vor să legalizeze licitațiile cu dedicație pentru firmele lor de casă”.
„Liber la achiziții de lucrări publice până la 5 milioane de lei și excluderea Curții de Conturi de la constatarea contravențiilor. Coaliția hoției și sărăciei”, a susținut vicepreședintele USR, Ionut Moșteanu.
Acesta a anunțat că partidul său va încerca să oprească legea. „Votăm împotrivă, o atacăm la CCR. E nevoie de fiecare dintre voi să pună presiune pentru a opri legea. Să afle fiecare român cum Marcel Ciolacu, Nicolae Ciucă și Klaus Iohannis vor să dea liber la furat”, a precizat vicepreședintele USR.
Confruntat cu criticile opoziției, președintele PSD, Marcel Ciolacu, a declarat că proiectul nu va avea susținerea partidului său pentru adoptare în Parlament. „Nu a fost o inițiativă discutată în cadrul grupului parlamentar. PSD nu susține acest proiect de lege”, a spus președintele PSD.