În satul Valea Plopului, judeţul Prahova, preotul paroh Nicolae Tănase a ridicat nu mai puţin de 28 de biserici, iar a 29-a este în construcţie. Asta deşi satul nu numără mai mult de 900 de suflete.

"Ca să ajungi în Valea Plopului, când vii dinspre Vălenii de Munte, faci dreapta, din şosea, şi cobori glonţ pe strada Odaie, până în centru, printre două biserici vecine: "Sf. Împăraţi Constantin şi Elena" şi "Sf. Haralambie". Aici, în centru, te opreşti ca să-ţi mai tragi sufletul şi să te-nchini la Dumnezeu, drept mulţumire c-ai ajuns întreg în poarta bisericii "Sf. Gheorghe". O clădire albă, frumoasă, străjuită de brazi zvelţi şi două troiţe din lemn sculptat şi lăcuit.

Ei, de aici, din umbra cetinei, ai de ales: fie mergi în dreapta, către biserica parohială, "Sf. Arhangheli Mihail şi Gavriil", iar de acolo, mai sus, la biserica cimitirului, "Adormirea Maicii Domnului", trecând pe lângă bufet şi prin faţa bisericii "Sf. Nicolae"; fie o ţii drept înainte şi, după un pod, urci la biserica şcolii, cu hramul "Sf. Parascheva", lăsându-l în urmă pe "Sf. Calinic de la Cernica" şi pe "fratele" său "Sf. Martin de Tours", ba, chiar şi biserica nouă de lemn, din complexul Florile; fie o iei la stânga, pur şi simplu, treci de biserica "Sf. Apostoli Petru şi Pavel", ieşi în şosea şi treci, în drum spre Valea Screzii, pe "lângă" biserica din deal, "Tăierea Capului Sf. Ioan Botezătorul şi a celor 14.000 de prunci ucişi de Irod"", scrie Gândul, într-un reportaj făcut în Valea Plopului.

"Domnule, pentru mine şi pentru satul Valea Plopului, Ceauşescu a murit definitiv. Nu mă mai sperie criticile unora care ştiu lucrurile după ureche", spune părintele Nicolae Tănase.

Situaţia este privită diferit de localnici: unii spun că părintele n-a greşit cu nimic ridicând atât de multe biserici, în timp ce alţii zic că mai bine îşi vedea de treburi mai lumeşti. Toate lăcaşurile au fost ridicate din sponsorizări. În unele biserici se slujeşte doar la câte o sărbătoare, în timp ce în altele mai slujesc nişte preoţi tineri.

Pe lângă construcţia de biserici, preotul s-a remarcat însă şi prin griji mai lumeşti: a înfiinţat mai multe adăposturi pentru copii orfani, mame în dificultate ori bătrâni.