Bihorenii pot face istorie, prin cea mai ambiţioasă campanie de colectare a deşeurilor. AVE BIHOR a început semnarea contractelor cu gospodării din Salonta, Beiuş-Ştei, Marghita, Valea lui Mihai-Săcueni şi comunele din aceste zone.

Taxele per gospodărie de trei persoane nu vor depăşi 18 lei/lună în mediul rural, respectiv 39 lei/lună în oraşe, pentru un serviciu premium, de colectare separată a deşeurilor în 4 sau 5 fracţii. Acest lucru înseamnă că, cel puţin la nivel de colectare a deşeurilor, Bihorul a intrat definitiv în Europa. 
 
A început contractarea!

Dacă nu aţi făcut-o deja, e momentul să semnaţi contractul pentru ridicarea deşeurilor în mai multe fracţii. Angajaţii AVE BIHOR merg deja prin cele 63 de localităţi pentru a preda pubelele în care veţi colecta separat deşeurile produse în gospodărie. Puteţi merge şi dvs. pentru a le prelua, din centrele speciale de distribuţie din localitatea în care aveţi domiciliul. 
 
"Este o provocare şi din partea noastră, ca operator de salubrizare, pentru că trebuie să ne organizăm mult mai bine. Trebuie să avem oameni mai profesionişti şi să ajutăm primăriile să-şi atingă ţintele prevăzute de lege", afirmă Zoltán Kovács, director AVE BIHOR.

Ţinta companiei este să facă acest serviciu funcţional la un nivel optim până în vara anului viitor. Iar pentru a atinge acest obiectiv, AVE BIHOR va presta un serviciu european, la preţuri româneşti. 
 
"Să plăteşti azi 13 lei într-un oraş pentru colectare separată în cinci fracţii, la un nivel vest-european, în care ai maşini EURO 6, pubele cipate, angajaţi cu îmbrăcăminte şi comportament adecvat, cu mecanism de citire a CIP-urilor pe pubelă, un sistem cuantificat de plată a serviciului, consider că este un nivel extraordinar de ridicat pentru România", spune Zoltán Pásztai, director ECO BIHOR.

Populaţia de la ţară, pregătită pentru 5 fracţii 
 
În judeţ sunt 80.000 de gospodării la care vor ajunge maşinile AVE BIHOR, pentru a prelua separat deşeurile în cele 4 sau 5 fracţii. Acestea sunt inscripţionate corespunzător, cu tipul de deşeu ridicat, iar clienţii nu trebuie să facă altceva decât să respecte calendarul de ridicare primit la semnarea contractului. 
 
"Dacă sunt din plastic le punem într-un sac galben, dacă sunt din carton într-unul albastru, iar pentru borcane şi sticle este o pubelă verde. Iar cel menajer aici, în pubela neagră. Nu e greu deloc, m-am obişnuit foarte uşor", spune un localnic din Sărsig.
 
"E foarte necesar pentru populaţie să selectăm deşeurile menajere. În general, numai la oraşe se proceda aşa, dar şi la ţară e bine să nu aruncăm totul în grădină, să dăm foc în grădină. Sticla la sticlă, hârtia la hârtie, hainele la haine", e de părere un alt localnic, din Chişlaz.  


 
Cum funcţionează sistemul 
 
Pentru ca acest sistem să funcţioneze, deşeurile generate de gospodării trebuie să fie pre-sortate în 5 fracţii:

1. Hârtie/carton - recipient sau sac albastru
2. Plastic/metal - recipient sau sac galben
3. Sticlă - recipient sau pubelă verde
4. Biodeşeu - recipient sau pubelă maro/compostare individuală
5. Rezidual - recipient sau pubelă neagră

 
Deşeurile reciclabile trebuie să ajungă la staţiile de sortare, unde sunt împărţite în materiale valorificabile pentru a putea fi reciclate. Este vital, însă, ca populaţia să facă efortul de a separa corect deşeurile. 

"Este important de ştiut că din cele trei fracţii care intră în staţia de sortare, vor ieşi 20-25 de fracţii vandabile. PET-urile vor fi sortate în 4-5 culori, hârtia-cartonul se desparte şi se vinde separat, sticla va fi sortată ca să nu aibă alte materiale înăuntru, iar alte diferite plastice, precum şi fierul de aluminiu, trebuie şi ele separate", declară Zoltán Kovács, director AVE BIHOR. 
 
În ceea ce priveşte bio-deşeurile (foto), acestea vor fi compostate individual în zona rurală, în timp ce la oraş ele vor fi preluate şi compostate industrial. Astfel, deşeurile bio se transformă în compost, un material ecologic valoros pentru îmbunătăţirea calităţii solului. Deşeurile reziduale sunt tratate şi ajung la depozitul ecologic din Oradea.
 
"Nu se pune problema dacă trebuie sau nu făcut, ci trebuie văzut care sunt forţele care trebuie să colaboreze pentru ca acest sistem să funcţioneze. Eu personal m-am săturat să aud pseudo-specialişti şi politruci care de 30 de ani spun că în România va fi nevoie de încă 20 de ani pentru a reuşi să introducem colectarea separată, atât timp cât sunt exemple pozitive care dovedesc că sunt de ajuns doar câteva luni pentru a crea o schimbare în acest domeniu. Trebuie să avem voinţă!", spune Zoltán Pásztai, director ECO BIHOR.
 
Aşa nu! Imagini dezolante în ţarcurile din Marghita  

Ca orice lucru aflat la început, şi acest sistem de colectare separată are câteva probleme. În mod surprinzător, nu la sate, ci la oraş. Mai exact în Marghita, acolo unde containerele pentru fracţiile reciclabile au oferit o imagine de groază zilele trecute. În ţarc şi în jurul lui a fost plin de deşeuri, în timp ce containerele erau aproape goale. Dacă dorim însă ca acest sistem să funcţioneze, asemenea comportamente trebuie să înceteze. 
 
Ca ţară membră a Uniunii Europene, România s-a angajat să colecteze separat 60% din deşeurile generate de gospodării până în 2020. Un astfel de sistem de colectare separată în 5 fracţii ar ajuta Bihorul să atingă această ţintă. 

Curăţenie în judeţ

Lista completă a localităţilor în care AVE BIHOR va colecta deşeurile:

Lot 3: Salonta, Avram Iancu, Batăr, Cefa, Ciumeghiu, Cociuba Mare, Mădăras, Olcea, Tinca, Tulca, Sânicolau Român; Lot 4: Beiuş, Nucet, Ştei, Vaşcău, Budureasa, Bunteşti, Căbeşti, Căpâlna, Cărpinet, Câmpani, Criştioru de Jos, Curăţele, Dobreşti, Drăgăneşti, Finiş, Lazuri de Beiuş, Lunca, Pietroasa, Pocola, Pomezeu, Răbăgani, Remetea, Rieni, Roşia, Sâmbăta, Şoimi, Tărcaia, Uileacu de Beiuş; Lot 5: Marghita, Abram, Abrămuţ, Boianu Mare, Balc, Buduslău, Chişlaz, Derna, Popeşti, Suplacu de Barcău, Tăuteu, Viişoara; Lot 6: Săcuieni, Valea lui Mihai, Sâniob, Cherechiu, Curtuişeni, Diosig, Roşiori, Sălacea, Şimian, Tarcea, Tămăşeu.

(Advertorial)