Publicația Recorder dezvăluie că după Revoluție Călin Georgescu nu rata nicio oportunitate de a colabora cu organizațiile străine care derulau diverse programe pe teritoriul României, inclusiv Fundația miliardarului american George Soros, programul american USAID sau alte programe derulate de Uniunea Europeană sau guverne străine. Acum, în calitate de candidat „suveranist”, contestă virulent exact organizațiile care l-au sponsorizat în trecut, inclusiv pentru acțiuni derulate la Oradea.
„Rețeaua Soros din România va fi interzisă, cu siguranță, pentru că a făcut mult rău țării mele, poporului meu”, spunea recent Călin Georgescu într-un interviu cu Mario Nawfal, un influencer de pe X apropiat de Elon Musk, citat de Hotnews.ro.
„În prima zi oficială, toată rețeaua Soros va fi interzisă personal de către mine. Se cunosc, îi știm deja. Lucrurile sunt foarte clare și este important, însă, că acest cancel culture, doamna Alexandrescu, n-a venit pe un teren viran. În momentul în care distrugi educația unui popor, ai țara în mână”, mai spunea candidatul, la Realitatea TV, în vreme ce apropiații săi publicau „liste negre” cu „sorosisti” care trebuie pedepsiți.
Declarațiile pe care le face astăzi Călin Georgescu sunt în contradicție flagrantă cu biografia sa, arată Recorder. Vreme de 20 de ani, acesta a condus ONG-uri axate pe probleme de mediu și de dezvoltare durabilă: Tineretul Ecologist din România (1990-1996) și Centrul Național de Dezvoltare Durabilă (1997-2011).
În anii tranziției, aceste organizații s-au hrănit aproape exclusiv din fonduri internaționale: programe PHARE oferite de Uniunea Europeană, finanțări USAID (Agenția pentru Dezvoltare Internațională a SUA) sau sponsorizări din partea unor guverne occidentale. În plus, primul ONG al lui Călin Georgescu a avut și parteneriate cu Fundația Soros.
În 1995, de pildă, publicația „Jurnal bihorean” (foto jos) consemna în acel an că Tineretul Ecologist, organizație condusă de Călin Georgescu, și Fundația Soros desfășurau, în patru licee din Oradea, „Săptămâna educației ecologiste”. Parteneriatul dintre ONG-ul condus de Georgescu și fundația lui George Soros se realiza cu ocazia Zilei Pământului.
„Sunt profund dedicat să investighez și să-i expun pe toți cei responsabili, atât în România, cât și în SUA, pentru gestionarea ilegală a acestor fonduri provenite de la USAID și rețeaua Soros”, a mai declarat recent „suveranistul” Georgescu.
În cazul fondurilor USAID de care a beneficiat, Georgescu a trecut inclusiv printr-un scandal cu iz de corupție, dezvăluie Recorder. A fost acuzat de angajații USAID că gestionează discreționar fondurile americane trimise în România, care ajungeau cu precădere către primarii PSD.
În urmă cu 12 ani, ziarul „România liberă” relata că trei angajați USAID au reclamat către Inspectoratul General al USAID din SUA că „după ce ar fi primit banii, Călin Georgescu avea pretenţia să nu fie controlat asupra destinației acestora” și că ar fi „martori la extorcare de fonduri”.
În vara lui 2003, România trebuia să primească o tranșă de 35 de milioane de dolari, ca parte a Strategiei de asistență pentru România 2002-2006. O parte din bani trebuiau să susțină Agenda Locală 21 și urmau a fi gestionați prin CNDD, unde Georgescu era director, și Federația Autorităților Locale din România.
„Călin Georgescu a insistat într-un mod agresiv ca programul său să fie finanţat cu 800.000 de dolari, fără a defini activități specifice, în afară de rapoarte de doi bani și discuții sterile“, scria „România liberă”.
Până la acel moment, Călin Georgescu primise 215.000 de dolari, fonduri nerambursabile oferite de USAID. El era portretizat de jurnaliștii vremii drept „un personaj influent, cu relații atât la Palatul Cotroceni, cât și la Palatul Victoria”.
Salariul lui Călin Georgescu, în calitate de director al CNDD, era de aproximativ 1.000 de dolari, scria tot „România liberă” în 1998. În acel moment, salariul mediu în România era de 120 de dolari.
Hotnews.ro amintește că USAID a devenit o temă în campania lui Călin Georgescu după ce administrația Trump a decis să oprească finanțarea, iar apropiații președintelui american au lansat atacuri dure. Elon Musk a numit USAID „o organizație criminală” care „trebuie să moară”.
Citește aici ancheta integrală a Recorder