În data de 26 aprilie a.c. Curtea Constituţională a României (CCR) a admis o excepţie de neconstituţionalitate cu privire la dispoziţiile din Codul de procedură civilă care impuneau judecătorilor interdicţia de a fi reclamanţi la instanţa la care îşi desfăşoară activitatea.
În concret, Curtea a apreciat că interdicţia de a fi reclamant trebuie să se aplice nu numai judecătorilor de la instanţa la care urmează să se judece cauza, ci tuturor judecătorilor din circumscripţia curţii de apel respective.
Astfel, de la data publicării deciziei în Monitorul Oficial, un judecător care activează în raza unei curţi de apel va putea să fie reclamant numai la o instanţă din circumscripţia unei curţi de apel învecinate. Spre exemplu, un judecător din raza Curţii de Apel Oradea, în cazul unui proces personal, va trebui să aleagă o instanţă din raza curţilor de apel Cluj, Timişoara sau Alba Iulia.
Importanţa acestei decizii, care tranşează o problemă procedurală punctuală, este dată de faptul că, pentru prima dată, Curtea Constituţională anulează, în materie civilă, o decizie a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie obligatorie pronunţată în recurs în interesul legii. În materie penală au mai existat numai două situaţii de acest gen, cea mai importantă vizând aplicarea noului Cod penal.
Mai precis, prin Decizia RIL nr. 7/2016, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a apreciat că textul articolului 127 din Codul de procedură civilă trebuie interpretat restrictiv, respectiv că interdicţia de a fi reclamant trebuie să se aplice doar judecătorului de la instanţa respectivă, pentru motivul că nu întotdeauna o hotărâre judecătorească urmează să fie atacată, altfel ca procesul să se judece într-o cale de atac la instanţa la care reclamantul este judecător.
Practic, prin admiterea excepţiei de neconstituţionalitate, decisă în unanimitate de judecătorii Curţii Constituţionale, au fost anulate efectele Deciziei nr. 7/2016 a Înaltei Curţi de Casaţie prin declararea ca neconstituţională a interpretării pe care Instanţa Supremă a dat-o textului din Codul de procedură civilă, stabilindu-se astfel că interdicţia trebuie să se aplice tuturor magistraţilor din raza unei curţi de apel.