Obţinerea permisiunii de către Institutul cultural Român din Budapesta de a organiza în Teatrul Naţional din Budapesta o recepţie înaintea Zilei Naţionale a României a provocat un mare scandal în Ungaria, a relatat MTI, citat de Mediafax.

Imediat după apariţia ştirii în presa maghiară, istorici şi figuri publice marcante din ţara vecină au început să vorbească despre "o provocare" din partea României. Ulterior, şi politicienii ungari au reacţionat. Potrivit acestora, Teatrul Naţional din Budapesta este o instituţie publică, iar Guvernul este responsabil pentru funcţionarea sa.

Directorul Teatrului Naţional din Ungaria, Robert Alfoldi, a explicat miercuri că decizia sa de a închiria sala mare pentru o recepţie, la 30 noiembrie, înaintea Zilei Naţionale a României, nu a avut ca scop să rănească sentimentele naţionale.

"Când Institutul Cultural Român din Budapesta mi-a cerut să închiriez sala mare a Teatrului pentru celebrarea Zilei Naţionale a României, m-am gândit că spectacolul şi recepţia ar putea ajuta cele două ţări, Ungaria şi România, să devină mai apropiate prin intermediul culturii şi artei, în pofida trecutului lor furtunos", a declarat directorul.

Autorizaţia dată românilor de către directorul Teatrului Naţional pentru sărbătorirea zilei de 1 Decembrie în acest spaţiu a fost retrasă, potrivit MTI.

Mai mult, István Pálffy, politician al Alianţei FIDESZ - Partidul Popular Creştin-Democrat KDNP, aflate la guvernare, a cerut Executivului de la Budapesta să înceapă o investigaţie şi să revizuiască imediat contractul Teatrului cu Institutul şi să-l demită pe director, dacă investigaţia stabileşte că decizia sa a încălcat interesele Teatrului şi ale publicului şi au adus prejudicii morale instituţiei.

Partidul naţionalist radical Jobbik l-a acuzat pe Alfoldi că a acordat asistenţă unui eveniment antiungar, adăugând că decizia acestuia "se califică drept trădare". Partidul a precizat că va organiza o demonstraţie în faţa Teatrului la 1 decembrie.

La 1 decembrie 1918, Adunarea Naţională de la Alba Iulia a adoptat o Rezoluţie care consfinţea unirea tuturor românilor din Transilvania şi întreg Banatul (cuprins între râurile Mureş, Tisa şi Dunăre) cu România, în condiţiile în care, până la această dată, Transilvania se afla sub stăpânirea Ungariei.