Universitatea din Oradea a tras linie după sesiunea de admitere din vară şi a numărat bobocii. Rezultatul, dezolant! Cele 15 facultăţi au adunat abia 2.560 de doritori, mult sub cele 5.660 locuri disponibile.

Deşi se confruntă an de an cu aceeaşi problemă, Universitatea păstrează specializări pentru care tinerii nu manifestă niciun interes. Facultatea de Inginerie Energetică şi Management Industrial, de pildă, a strâns, la cinci specializări, doar 42 de studenţi, cu doar 10 mai mulţi decât profesorii...

Medici, psihologi şi IT-işti

Admiterea de vară s-a încheiat săptămâna trecută, iar Universitatea a anunţat rezultatele sec, printr-un comunicat de presă. Lesne de înţeles de ce: din cele 5.660 locuri scoase la concurs la studiile de licenţă de cele 15 facultăţi, numai 2.560 - adică abia 45% - au fost ocupate. La studiile de masterat procentul e şi mai mic - doar 33%: din 3.066 locuri, au fost ocupate doar 1.009.

O analiză a BIHOREANULUI arată că doar 7 specializări din cele 102 existente la studiile de licenţă şi-au ocupat toate locurile scoase la concurs: Medicina Generală, Medicina în limba engleză, Asistenţa medicală, Educaţia fizică şi sportivă, Psihologie, Calculatoare şi Tehnologia Informaţiei.

Previzibil, cea mai mare concurenţă a fost la Medicină, unde pe un loc au fost patru candidaţi. Ca în fiecare an, examenul de admitere de la Oradea a fost ultimul programat în ţară, aşa că tinerii care au picat în alte centre şi-au încercat norocul şi aici. O găselniţă veche a universitarilor orădeni...

Cerere mare a existat şi la Calculatoare, unde pe un loc au fost doi candidaţi, semn că numeroşi absolvenţi de liceu consideră domeniul IT de viitor. Alte specializări căutate sunt Dreptul (110 admişi pe 140 locuri), Contabilitate (72 admişi pe 75 locuri) şi Pedagogia învăţământului primar (63 admişi pe 75 locuri).

Îi numeri pe degete!

La polul opus sunt o sumedenie de specializări fără priză. La Canto, de exemplu, au fost admişi doar doi candidaţi, pe 12 locuri disponibile, la Inginerie sanitară şi protecţia mediului (Facultatea de Construcţii, Cadastru şi Arhitectură) s-au înscris doar 7 studenţi pe 60 de locuri, la Jurnalism s-au ocupat 7 din cele 50 locuri, iar la Ştiinţe Politice doar 8 din 75.

Nici specializările „clasice” nu mai sunt atractive. De pildă, la Franceză s-au înscris doar 11 candidaţi, deşi erau 50 locuri disponibile, la Chimie tot atâţia pe 40 locuri, iar la Fizică nu a fost nici măcar un singur doritor! La Fizică medicală, unde au fost scoase la concurs 40 de locuri, din care 20 bugetate, s-au înscris 12 studenţi.

Tinerii şi-au pierdut interesul şi pentru Facultatea de Protecţia Mediului: din cele 620 locuri oferite la 10 specializări, au fost ocupate abia 234. Cei mai puţini doritori sunt la Ingineria prelucrării lemnului (5 admişi pe 35 locuri), Exploatări forestiere (12 pe 40 locuri) şi la Inginerie şi management în alimentaţia publică şi agroturism (24 pe 90 locuri).

Facultatea de Teologie Ortodoxă, care tocmai din lipsă de candidaţi a rămas cu o singură specializare - Teologie ortodoxă pastorală - a strâns 37 candidaţi pe 50 locuri. Toţi viitorii preoţi vor învăţa fără să plătească taxe, deoarece specializarea avea bugetate 40 de locuri.

Energetica, fără căutare

În cea mai deplorabilă situaţie a ajuns Facultatea de Inginerie Energetică şi Management Industrial, cu 5 specializări care au oferit, în total, 295 locuri, din care 112 bugetate. După admiterea de vară, însă, a adunat doar 42 de studenţi! Evident, toţi au fost admişi pe locuri bugetate, ba facultatea chiar mai are destule locuri fără taxă pentru admiterea din toamnă.

Specializările Energetică industrială şi Ingineria sistemelor de energii regenerabile au fiecare câte 6 studenţi, iar Tehnologia tricotajelor şi confecţii a strâns doar 4 boboci. Ceva mai bine, dar tot rău, stau specializările Ingineria sistemelor electroenergetice, cu 11 admişi, şi Inginerie economică industrială, cu 15 studenţi.

Pentru această facultate pare deja o tradiţie să adune studenţi puţini, la fel întâmplându-se şi în ultimii doi ani. Tinerii nu sunt atraşi de aceste specializări, iar profesorii, evident, nu ştiu să-i convingă. Dacă la admiterea din toamnă, care va debuta pe 3 septembrie, nu se vor mai aduna şi alţi doritori, toate cele cinci specializări sunt în pericol de dispariţie, dat fiind că, potrivit regulamentelor Universităţii, pentru a demara cursurile, o specializare trebuie să aibă minimum 25 de studenţi!

Dacă nu vor avea „clienţi”, specializările vor fi comasate, astfel încât facultatea să-şi justifice, totuşi, existenţa, iar cei 32 de profesori să aibă cui preda. Deşi, după cum se vede, deocamdată numărul studenţilor nu-i depăşeşte cu mult...

De aşteptat

Cu toate acestea, rectorul Constantin Bungău nu este deranjat de numărul mic al bobocilor. „Rezultatele admiterii sunt în directă proporţionalitate cu rezultatele de la Bacalaureat 2018”, a declarat profesorul pentru BIHOREANUL. În Bihor, în această vară, procentul de promovare la Bac a fost de abia 65%, sub anul trecut, când 69% dintre candidaţi luau media minimă. Ca urmare, zice Bungău, este justificat şi numărul mai mic al studenţilor admişi în această vară comparativ cu cel de anul trecut.

Cât despre specializările cu studenţi puţini, rectorul consideră că singura soluţie va fi comasarea, nicidecum desfiinţarea lor. „Suntem datori, pentru Oradea şi Bihor, să menţinem specializări precum Energetică, Mecatronică, Robotică, şi să-i convingem pe copii că oraşul cere specializări în inginerie. Cât voi fi eu rector, nu se vor desfiinţa!”, asigură Bungău, convins că aceste specializări vor fi căutate în următorii 10-20 de ani. Cum anume va atrage tinerii, însă, nu ştie.

Nimic nu se schimbă

De asemenea, rectorul nu ia în calcul nicio reformare, ca de pildă comasarea celor trei facultăţi inginereşti, aşa cum mulţi universitari au sugerat de-a lungul anilor, ori transformarea unor facultăţi în simple specializări, cum e cazul Teologiei.

„Numărul facultăţilor nu contează, dacă desfiinţăm facultăţi nu înseamnă că vom avea mai mulţi studenţi. Un post de secretar şef şi de decan contează?”, spune rectorul, ignorând însă că o restructurare serioasă n-ar presupune doar desfiinţarea unui singur post, ci mult mai mult. Iar la cât de mari sunt salariile acum în învăţământ, economia făcută ar putea conta pentru o Universitate care nu are siguranţa că va putea plăti lefurile până la sfârşitul anului...

SCUMPĂ STUDENŢIE
Taxe mai mari ca la Cluj!

Mulţi dintre studenţii admişi la Universitatea din Oradea, în regim cu taxă, vor plăti din toamnă taxe mai mari decât colegii lor de la Cluj. În luna iunie, la propunerea conducerii executive a Universităţii, Senatul instituţiei a votat majorarea taxelor pentru anul universitar 2018-2019, o comparaţie arătând că unele dintre taxe le depăşesc pe cele percepute de mult mai prestigioasa Universitate Babeş-Bolyai.

De pildă, la UBB, taxa la specializările Mediu şi Sociologie este de 2.500 lei, cu 500 lei mai ieftin faţă de Oradea, la Teologie Ortodoxă diferenţa este de 400 lei, iar la Administrarea Afacerilor şi mai mare, de 700 lei, în favoarea universităţii din Cluj.

La Oradea, majorarea taxelor a fost justificată în Senat cu situaţia financiară precară a Universităţii. După ce creşterea salariilor cadrelor didactice a dus fondul lunar de salarizare la nivelul record de 9,5 milioane lei, instituţia nu va avea din ce să plătească lefurile în ultimele luni ale anului dacă nu face rost de fonduri suplimentare.