Senatorii Universităţii din Oradea au aprobat o nouă variantă a Cartei instituţiei, actul fundamental pentru funcţionarea oricărei universităţi. Modificările aduse Cartei au fost dictate, în principal, de schimbările legislaţiei în vigoare.

Independenţă... dependentă

Potrivit preşedintelui Senatului Universităţii, Sorin Curilă, o schimbare importantă adusă Cartei este scoaterea Comisiei de Etică a instituţiei de sub tutela Senatului. "Am dorit să asigurăm independenţa Comisiei de Etică, care acum e subordonată doar Consiliului Naţional de Etică", a declarat Curilă.

De asemenea, a fost actualizat şi Codul de Etică al instituţiei, anexă a Cartei, în care s-au introdus capitole noi dictate de Legea 206/2004 privind cercetarea ştiinţifică. "E vorba de un capitol în care s-au introdus normele de bună-conduită şi abaterile în activitatea de cercetare şi un capitol care precizează cum se realizează analiza cazurilor, procedurile necesare pentru soluţionarea unei sesizări şi posibilităţile de contestare", a explicat, pentru BIHOREANUL, preşedintele Comisiei de Etică, Cornel Nicu Sabău.

O problemă rămasă nerezolvată este finanţarea Comisiei de Etică. Conform Cartei, comisia este independentă, însă nu are un buget propriu. Din acest motiv, analiza unor sesizări s-a dovedit îngreunată. De exemplu, cercetarea profesoarei de la Medicină, Simona Cavalu, acuzată că a plagiat o carte după un profesor englez, nu a avut loc, deoarece membrii Comisiei nu au primit gratuit cartea de la nicio bibliotecă şi au invocat că nu au bani pentru a o cumpăra. "Comisia de Etică nu este, într-adevăr, finanţată, însă preşedintele Comisiei trebuie să adreseze rectorului cereri de finanţare, când este cazul", a explicat Curilă. Altfel spus, deşi este independentă teoretic, funcţionarea Comisiei depinde tot de administraţia centrală a Universităţii.

Conform procedurii, Carta, cu anexe cu tot, va fi trimisă Ministerului Educaţiei pentru avizare, iar odată ce acest lucru se va întâmpla, va fi postată pe site-ul instituţiei.

Cu controlul la "executivi"

Totodată, Senatul a aprobat Procedura de control a activităţii Rectorului, Consiliului de Administraţie şi conducerii executive a Universităţii, al cărei scop este "protejarea fondurilor publice şi private ale Universităţii, respectarea legii şi a normelor interne şi urmărirea modului de îndeplinire a contractului de management".

Potrivit lui Curilă, senatorii pot să-i controleze pe membrii conducerii executive a Universităţii prin întrebări adresate în şedinţa de Senat, dacă aceştia sunt invitaţi, prin interpelări depuse la preşedintele ori cancelarul general al Senatului, ori prin control propriu-zis. Comisia de control poate, la rândul său, să anunţe inspecţia, să o desfăşoare inopinat ori la cerere.

Procedura privind închirierea bunurilor imobile ale Universităţii a fost la rându-i actualizată de senatori. Potrivit lui Ioan Ţarcă, preşedintele Comisiei pentru valorificarea şi administrarea patrimoniului, procedura prevede că imobilele Universităţii nu pot fi închiriate pe o durată mai mare de 4 ani, decât în situaţia în care chiriaşul face investiţii ce nu pot fi recuperate în această perioadă.