Universitatea din Oradea: Mai mulţi studenţi, mai mulţi bani. Rectorul Bungău a prezentat raportul privind starea instituţiei

Cu peste 20.000 de studenţi înscrişi la cele 15 facultăţi, cu o finanţare mai mare de la Ministerul Educaţiei şi cu zeci de proiecte cu finanţare nerambursabilă în derulare, Universitatea din Oradea traversează o perioadă bună.

"Am ieşit din zona de incertitudine financiară, ne permitem o relaxare, adică să luăm decizii privind investiţiile", a declarat rectorul Constantin Bungău, luni, pentru BIHOREANUL.

Rector la raport

Aşa cum legea îl obligă, rectorul a publicat pe site-ul Universităţii raportul anual privind starea instituţiei pe care o conduce, iar joia trecută l-a prezentat şi în şedinţa Senatului academic.

Potrivit documentului, Universitatea numără în acest an universitar 20.514 studenţi, cu 1.379 mai mulţi decât în 2019-2020. Acestora le predau 864 de cadre didactice titulare, din care 114 profesori, 217 conferenţiari, 428 şefi de lucrări sau lectori şi 105 asistenţi. Anul trecut, 21 de cadre didactice ale Universităţii au ieşit la pensie, iar alte trei au decedat. În acelaşi timp, 40 de cadre didactice au fost angajate, din afara instituţiei.

La admiterea de anul trecut, cea mai mare concurenţă a fost, ca în fiecare an, la Medicină: 10,58 candidaţi pe un loc disponibil. Totodată, Universitatea a înscris anul trecut 715 studenţi străini şi alţi 306 români cu domiciliul în străinătate.

În 2020, Universitatea a mai înscris 140 de doctoranzi, din care 20 beneficiază de granturi doctorale, astfel încât nu trebuie să plătească taxele de şcolarizare. "Este de remarcat menţinerea numărului de granturi doctorale la acelaşi nivel în ultimii ani, insuficient însă comparativ cu potenţialul Universităţii", se arată în raport. Altfel spus, Universităţii i-ar prinde bine dacă Ministerul i-ar acorda mai multe granturi pentru doctoranzi, ştiut fiind că aceste studii sunt destul de costisitoare (la Medicină, de pildă, taxa anuală este de 5.500 lei, iar la celelalte specializări, în medie, de câte 4.000 lei).

Şantier în campus

Din perspectivă financiară, Universitatea a încheiat anul trecut cu peste 46 milioane lei în conturi, ceea ce se datorează atât faptului că a primit mai mulţi bani de la Ministerul Educaţiei (la finanţarea de bază, 121 milioane lei, faţă de 101 milioane cu un an în urmă), cât şi celor 69 de proiecte cu finanţare nerambursabilă, în valoare contractată de 102 milioane lei şi 2,3 milioane euro. Situaţia este clar mult mai optimistă decât în alţi ani, când Universitatea avea deficit sau reuşea cu greu să echilibreze veniturile cu cheltuielile.

"Am avut un buget mai mare datorită veniturilor de la Minister, pentru că avem mai mulţi studenţi, şi datorită proiectelor derulate. Am rămas şi cu bani pe sold, ceea ce demonstrează că măsurile de eficientizare luate în ultimii 2-3 ani dau roade", a declarat Bungău.

Banii economisiţi îi permit Universităţii să deruleze în continuare lucrări de investiţii. În prezent, în campus sunt deschise mai multe şantiere de reabilitare a spaţiilor de învăţământ. În plus, în acest an vor începe lucrări şi la pavilioanele A, B şi C, unde au sediile mai multe facultăţi, dar şi la sediul Facultăţii de Protecţia Mediului, de pe Bulevardul Magheru. De asemenea, pe strada Nicolae Jiga, va fi construită o clădire nouă pentru studenţii de la Farmacie.

Toate aceste investiţii se realizează în cadrul unor proiecte cu finanţare nerambursabilă, unde Universitatea acoperă o parte din cheltuieli.

Mai puţine articole

La capitolul cercetare, Universitatea nu este "pe plus". Potrivit raportului, anul trecut universitarii orădeni au publicat 223 de articole ISI, mai puţine decât în 2019 (266), dar dublu faţă de anul 2013, de exemplu, când au semnat 113 lucrări ştiinţifice indexate în baza de date Web of Science.

În schimb, raportul rectorului nu pomeneşte nimic despre schimbările petrecute în Universitate anul trecut, din pricina pandemiei de Covid-19, ca și cum aceasta nici nu ar exista. Aşa cum se ştie, în semestrul II din anul universitar trecut, cursurile şi seminariile s-au ţinut aproape exclusiv online, iar din toamnă studenţii merg fizic în facultăţi doar pentru acele activităţi didactice care nu se pot ţine pe internet.

"Nu am trecut aceste date în raport, e adevărat, pentru că este un document tehnic, dar este clar că noi tot ne-am făcut treaba, utilizând alte instrumente", a declarat Bungău.

Acesta a admis că, de îndată ce situaţia epidemiologică va permite, unii studenţi ar putea avea nevoie de activităţi de recuperare. "Sunt diferite aceste nevoi, în funcţie de specialităţi. La Medicină, specializări care suferă cel mai mult, este clar că vor trebui făcute recuperări cu prezenţă în spitale", a spus Bungău.