Rectificare pe hârtie
În ultima şedinţă din acest an universitar, Senatul Universităţii din Oradea a aprobat o rectificare a bugetului instituţiei pentru anul 2013. Rectificarea a fost trimisă şi Ministerului Educaţiei, însă nu se bazează pe noi sume de bani intrate în conturile instituţiei. "Prin rectificarea bugetară sperăm să se corecteze lucruri care s-au făcut greşit", a precizat pentru BIHOREANUL prorectorul Ioan Gheorghe Ţară, responsabil cu managementul financiar al Universităţii.
Concret, este vorba despre faptul că, la întocmirea bugetului pentru anul 2013, Universităţii nu i s-a permis de către Minister să introducă la capitolul venituri sumele împrumutate proiectelor europene în 2012, adică în total 20 de milioane de lei. "Sunt bani pe care ne aşteptăm să îi încasăm prin rambursări, însă dacă nu îi prevedem în buget, nu îi vom putea folosi", a explicat Ţară.
În aceeaşi rectificare a bugetului, Universitatea a adăugat sume în plus şi la capitolul finanţare de la Minister, în speranţa că va primi mai mulţi bani de la Bucureşti. "La vizita ministrului Educaţiei la Oradea am discutat atât despre problema cu banii plătiţi în proiectele de cercetare, cât şi cea a finanţării de bază a Universităţii, care faţă de 2011 s-a redus cu aproximativ 23%. Am primit promisiuni că ne ajută", a mai spus prorectorul.
Dat fiind că Guvernul va rectifica bugetele ministerelor în luna august, iar reprezentanţii Executivului au garantat că Ministerul Educaţiei va primi bani în plus, şefii Universităţii se bazează că ministrul Remus Pricopie îşi va respecta promisiunea şi va aloca şi Oradiei mai mulţi bani.
Efectele, la toamnă
În acelaşi timp, însă, conducerea instituţiei aplică şi măsuri de economisire a banilor, ştiut fiind că Universitatea din Oradea trece printr-o acută criză financiară. Drept urmare, în ciuda faptului că în urmă cu mai bine de o lună Senatul universitar a respins, la limită, propunerea ce prevedea încărcarea normelor tuturor cadrelor didactice aproape de limita maximă de 16 ore pe săptămână prevăzută de lege, această măsură se aplică.
Asta pentru că, înainte de a respinge această propunere, mai precis la şedinţa din luna mai, Senatul universitar a aprobat un întreg set de măsuri financiare, care, printre altele, prevedea chiar încărcarea normelor didactice la 16 ore pe săptămână pentru fiecare cadru didactic din facultăţile cu deficit financiar. "De această măsură se ţine cont acum, când se întocmesc statele de funcţii", a precizat prorectorul. În aceste condiţii, potrivit lui Ţară, singurii care scapă de normele încărcate la maxim sunt universitarii de la Drept, Ştiinţe Economice, Arhitectură şi Construcţii şi Ştiinţe Socio-Umane, facultăţi pe plus din punct de vedere financiar.
Încărcarea normelor va duce la economii, atât pentru că unii universitari nu se vor mai regăsi pe statele de funcţii, adică vor fi disponibilizaţi, cât şi pentru că nu se vor mai risipi bani în sistemul "plata cu ora", care se plătesc pentru fiecare oră predată peste norma didactică. Cum dascălii vor preda mai multe ore pe săptămână în cadrul normei, nu vor mai avea ce să predea şi în afara normei.
Efectele concrete ale acestei măsuri se vor şti, însă, abia în toamnă, căci termenul limită de întocmire a statelor de funcţii în fiecare departament al Universităţii este 5 septembrie. Ţară spune, însă, că echipa managerială caută în continuare soluţii pentru redresarea financiară, în ciuda faptului că unii universitari susţin contrariul. "Recunoaştem că acesta este cel mai dificil moment din istoria Universităţii, însă vom ţine instituţia în echilibru financiar. Chiar dacă trecem printr-o situaţie foarte dificilă, am plătit integral salariile cuvenite legal, toate obligaţiile faţă de stat, am plătit pentru cercetare cea mai mare sumă din istoria Universităţii şi instituţia nu are arierate. Acestea sunt dovezi că această echipă a reuşit să-şi facă treaba", a mai spus Ţară.
Citeşte cum a respins Senatul propunerea de mărire a normelor în articolul "Sinucidere în grup"